PREZENTATOR: Buna ziua. Sunt Adrian Maniutiu si va invit sa cautam impreuna raspunsurie unor intrebari capitale. Stim a aplica o strategie inteligenta de reindustrializare a Romaniei sau mai bine vindem totul la fier vechi? Stim sa fim competitivi asa cum am fost odata in perioada interbelica sau stim sa stingem lumina dupa lumina in economia nationala? Ramaneti alaturi de noi, va promit o ora foarte interesanta. Inainte de toate, haideti sa aruncam o scurta privire pe cateva stiri. As incepe cu INS care ne-a comunicat ca salariul mediu brut a crescut cu 0,3% la 2144 de lei rezultand un vent mediu de 1553 in februarie. Salariile au fost mai mari datorita primelor acrodate, a productiilor mai mare realizate sau a incasarilor majorate. Daca reusim sau nu sa mentinem si acest trend in continuare depinde pe de o parte de presiunile infltioniste, dar si de ritmul economiei care functioneaza deocamdata sub potential. E inca loc de mai bine. S-a vorbit des in ultima perioada, mai ales din cazua evaziunii fiscale si a faptului ca multe firme din panificatie sunt in prag de faliment, de reducerea TVA-ului la paine. Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a reafirmat, ieri la o intalnire cu fermieri, ca o urmare ar trebui sa fie si ieftinirea painii in perioada urmatoarea. Sa vedem daca va fi asa.
<<Daniel Constantin (Ministrul Agriculturii): Nu am certitudinea ca acest lucru se va intampla pentru ca traim intr-o economie de piata functionala, o economie de piata in care pretul este dat de cerere si oferta, dar eu cred, repet, cred in continuare ca ar putea scadea pretul la paine. Chiar daca nu va scadea, cu siguranta o perioada lunga de acum inainte va fi plafonat, va fi mentinut la nivelul la care este astazi.>>
PREZENTATOR: Loc de mai bine si la CFR unde se pregateste de zori licitatia pentru pachetul de 51% din actiunile CFR Marfa. Pretul de pornire pentru pachetul majoritar de actiuni a fost fixat la 800 milioane de lei.
<<Relu Fenechiu (Ministrul Transporturilor): Pretul de pornire al licitatiei este de aproape 800 milioane de Ron. 797 de milioane. Incepand cu data de 9 mai Comisia de Privatizare va purta negocieri cu fiecare ofertant in parte. Erau 27, cred, de companii care se interesasera de privatizarea CFR Marfa, vorbim de companii importante, si 8 companii care si-au anunat intentia clara de a participa la procedura.>>
PREZENTATOR: Continuam cu o stire din energie si mergem la Romgaz Medias unde angajatii au intrat in greva japoneza pentru ca ministrul Constantin Nita vrea sa le mute sediul la Bucuresti. Oamenii au cerut garantii clare premierul Ponta ca cei 380 de angajati nu isi vor pierde locurile de munca.
<<Ioan Stoicovici:Nu dorim, din motive obiective, infiintarea unui sediu la Bucuresti. Investitorii care vin in Romania sunt deranjati de faptul ca aterizeaza la Otopeni si de acolo pana la Medias mai fac 4 ore. Deci drumul de la Otopeni…si eu am spus…nu e o justificare clara, nu avem un motiv clar.>>
PREZENTATOR: Am ajuns acum la tema principala a zilei si anume situatia critica din industrie. Critica pentru ca din ce am avut nu am mai ramas aproape cu nimic. Multe companii de stat au fost privatizate intr-adevar in ultimii ani foarte putine au ramas pe piata.Un exemplu edificator il reprezinta si cele din sectorul metalurgic care se afla acum in plin val de restructurari si inchideri. Avem insa de ales pentru ca alternative exista. Despre cum putem reindustrializa Romania si cum putem evitasa vindem pe bucuati la fier vechi vorbim astazi chiar cu ministrul Economiei Varujan Vosganian.
<<Metalurgia din Romania este dominata de doua corporatii majore. Prima esteArcelorMittal, controlata de miliardarul indian Lakshmi Mittal. A doua este gruparea Mechel aflata sub influenta oligrhului rus Igor Zyuzin. Actiunile ArcelorMittal au fost in ultimele luni intr-o scadere continua, pierznd 30% din valoare numai de la inceputul acestui an ajungand sub minimele atinse in 2009. In ciuda acestui fapt ArchelorMittal Galati este de departe cel mai mare producator de otel din Romania acoperind peste jumatate din piata interna. Recent, din cauza problemelor cu care se confrunta, compania a demolat mai multe furnale de pe platforma si a dechis o noua schema de plecari voluntare adresata celor 700 de angajati. De la inceputul anului administratia a lansat mai multe avertizari prin care atrage atentia ca pretul energiei face ca productia de otel sa devina nesustenabila in fata concurentei europene. Daca inainte de privatizare Sidex inregistra pierderi de un milion de dolari pe zi Mittal a schimbat totusi radicalsituatia, combinatul trecand pe profit la 6 luni de la privatizare, dar cu un cost social ridicat. Daca la privatizare avea 28 de mii de angajati acum combinatul are numai 7 mii 500 . Al doilea jucator important de pe piata este, sau mai bine zis a fost, Mechel, care a detinut pana de curand 5 combinate siderurgice in Romania. Sub presiunea datoriilor de 570 de milioane de euro si a pierderilor cumulate de 400 de milioane de euro, Mechel a lichidat da un pret de 52 de europentru o firma de apartament: Invest Nikarom, controlata de doua persoane cu cetatenie rusa si apropiate fostului patron, specialisti in industrie sustinand ca prin aceasta miscare Mechel nu doreste decat sa indeparteze problema insolventei de propriul nume. Cea mai cunoscuta si mediatizata prezenta Mechel in Romania este Campia Turzii, unde pe parcursul anilor multe active au fost dezafectate si tone intregi de fier vechi au fost vandute. In perioada 2006-2011 au iesit pe poarta uzinei aproape 75 de mii de tone de fier, evaporandu-se sectii intregi.Au fost disponibilizati in mai multe etape peste 1700 de angajati, acum ramanand doar 300.Nu e chiar de mirare ca rusii de la Mechel se retrag. In cei 11 ani de stat in Romania performanele economice au fost dezastruase, iar din 12 mii de angajati pe care i-a preluat de-a lungul timpului de la societatile cumparate azi mai sunt doar 5 mii. Cauzele care au macinat Mechel tin in general de lupta ilegala cu importurile mai ieftine, cu criza mondiala, dar au legatura si cu incompetenta echipelor de vanzari si cu aparitia unor intermediari care au capusat compania.>>
PREZENTATOR: Domnule ministru inainte de toate bine ati venit la Income.
Varujan Vosganian: Bine v-am gasit si va multumesc pentru atentia pe care o dati industriei romanesti.
PREZENTATOR: E o problema foarte delicate pentru ca pe de-o parte sunt niste companii care controleaza industria, dar ele nu mai apartin statului si atunci intr-adevar devine foarte dificil sa cerem parerea unei autoritati publice legat de ceea ce se intampla la o firma privata.
VARUJAN VOSGANIAN: Domnule Maniutiu eu zic asa: in Romania exista o mentalitate care spune ca un ministru e cu atat mai mare cu cat are mai multe companii in subordine. Adica cu cat e mai director. Am vazut chiar ca a fost o dezbatere legata de mine si de colegul meu Constantin Nita, spunandu-se ca dansul este un ministru mai mare decat mine pentru ca are mai multe companii. Daca o luam asa ministri din Marea Britanie sau din tarile scandinave sunt niste pitici pe langa noi pentru ca ei nu au nicio companie in subordine. Eu zic ca un ministru nu trebuie sa fie un supradirector, ci un ministru trebuie sa fie un reprezentant al intreguului sector. De aceea eu sunt si ministrul Renault, sunt si ministrul Ford in Romania, sunt si ministrul Mechel si ministrul Olthim in egala masura. De aceea nu am niciun fel de prejudecata privind faptul ca un ministru a unui Guvern trebuie sa fie ministrul doar unui sector. De aceea am sa va raspund cu placere si in limitele responsabilitatilor pe care le am si am sa va spun si cum am facut uz de ele. Trebuie sa fim raspunzatori de intreaga industrie romaneasca.
PREZENTATOR: Bun. Atunci cu atat mai mult daca mi-ati spus ce mi-ati spus acum cateva secunde, va intreb: situatia de la Mechel unde mai sunt inca posibilitati de a revigora compania, este destul de critica. Sunt niste oameni care asteapta niste raspunsuri.
VARUJAN VOSGANIAN: Da, asa este si eu pot in limitele responsabilitatilor mele sa va spun ceea ce am facut, sa va vorbesc despre informatiile pe care le detin, care sunt fie din partea actionariatului fie din partea administratorului judiciar si sa va spun ce tip de garantii putem da noi, Guvernul.
PREZENTATOR: Au fost niste conditii pe care ei si le-au asumat la privatizare, deci e foarte dificil acum sa-I tragem la raspundere. In acelasi timp vand pe bucati.
VARUJAN VOSGANIAN: Din perspectiva monitorizarii post privatizare nu putem invoca nerespectarea conditiilor prealabile. Care este situatia in acest moment a intregii industrii siderurgice si nu numai din Romannia ci si din Europa, pentru ca atat alte tari producatoare cum este Franta sau Belgia sau Luxemburg, se confrunta cu aceleasi situatii. Ne inrudeste aceeasi cumetrie cu ArcelorMittal, noi avem in plus si Mechel. Chiar am creat la nivelul CE un patrulater cu aceste trei tari si Romania, in care incercam sa propunem un pact pentru otel pana la mijlocul acestui an si care sa aiba ca efect chiar protejarea industriei siderurgice. In legatura cu Mechel. Imediat cum s-a produs acea tranzactie eu am convocat noul actionariat si dansii mi-au prezentat un program care pana acum in linii mari s-a indeplinit. Ce spune acest program? Ca va fi repornit combinatul de oteluri special de la Targoviste si a fi repornit Ductil Buzau. Acest lucru..
PREZENTATOR: Sunt doua companii, doua locatii unde locurile de munca sunt in siguranta?
VARUJAN VOSGANIAN: Mechel are 5 locatii: Targoviste, Buzau, laminorul de la Braila, Campia Turzii si Otelul Rosu. Si la combinatul de oteluri speciale a repornit, sunt circa 1500 de salariati care isi vor pastra locul de munca. La Buzau de asemenea a repornit activitatea. Acolo susnt circa 1000 de salariati.
PREZENTATOR: Deci e un plan de reorganizare in care dumneavoastra credeti.
VARUJAN VOSGANIAN: Este un plan de reorganziare care mi-a fost prezentat si ale carui etape eu le urmaresc. Si dansii s-au angajat ca la jumatatea lunii martie sa reporneasca Targoviste si Buzau, ceea ce s-a intamplat. Un alt punct a fost legat de celelalte trei. De Braila, Otelul Rosu si Campia Turzii. In legatura cu Campia Turzii propunerea a fost sa fie legata prin doua dintre sectiile lor de combinatul de oteluri speciale. Am primit incredintarea ca acest lucru se va intampla, dar mi s-a pus chestiunea returnarilor de TVA care intarzie. Eu atunci, si aceasta este responsabilitatea mea, am comunicat atunci acest lucru primului ministru si Ministerului Finantelor solicitand ca dosarul acesta, in limitelel legalitatii fireste, sa fie cat mai repede terminat. Nu va ascund insa ca opinia publica a reactionat diferit la aceasta propunere a mea. Am fost acuzat ca sunt aservit rusilor. Ba chiar un domn deputat de care nu auzisem pana atunci, Burzau de la Cluj, a cerut demisia mea pe motiv ca fac presiuni asupra statului pentru a-I favoriza pe rusi, culmea, tocmai un deputat de Cluj. Eu nu m-am lasat deloc intimidat si am continuat. Pot sa va dau informatiile pe care le am de ieri de la Ministerul Finantelor, le-am luat chiar pentru aceasta emisiune, in urma evaluarilor, din circa 150 de milioane de lei notificare de returnare de TVA, Ministerul Finantelor a socotit ca 140 de milioane pot fi returnati…
PREZENTATOR: Dar acesti bani vor ramane in companie sau ei sunt liberi sa….
VARUJAN VOSGANIAN: O clipa sa continui. Din acesti 140 de milioane s-au scazut obligatiile pe care compania le are catre stat, astfel ca a mai ramas o suma de 38 de miloane de lei. Eu am convocat din nou actionariatul care mi-a spus ca aceasta suma va fi integral folosita pentru Campia Turzii. I-am chemat apoi pe administratorii judiciari care mi-au promis ca, dat fiind ca dansii sunt cei care autorizeaza cheltuielile, ca din acest bani vor fi asigurate salariile compensatorii pentru personalul care urmeaza sa fie disponiilzat, si vor mai ramane ceva bani pentru a reporni cele doua linii.
PREZENTATOR: E o interpretare grabita daca spun Campia Turzii poate fi salvata?
VARUJAN VOSGANIAN: O parte din Campia Turzii va putea fi salvata, ordinal de marire este circa 700 de salariati.
PREZENTATOR:Si salariilel restante pe care trebuie sa si le primeasca salariatii care protesteaza ?
VARUJAN VOSGANIAN: Din informatiile mele am inteles ca aceasta chestiune a fost rezolvata, ramane doar problema salariilor compensatori asa cum apar in contractele collective. Exista de asemenea si semnale pozitive in legatura cu Braila care va fi comasata cu Buzaul. Ramane in discutie chestiunea de la Otelul Rosu care este mai mica, are cateva sute de salariati, dar Otelul Rosu primeste o grea lovitura pentru ca este un oras mic si cu monoindustrie. Am avut o discutie cu toata conducerea judetului si solicitarea dansilor a fost sa intervin ca nu cumva sa se treaca la taierea instalatiilor ceea ce….
PREZENTATOR: Nu ar fi primul oras in care s-ar intampla asta. Nu ar fi primul oras care s-ar transforma intr-un oras fantoma.
VARUJAN VOSGANIAN: Imi amintesc, am facut o vizita care m-a deprimat si care mi-a aratat ca nu am gestionat cum trebuie, din aceasta perspectiva, orasele monoindustriale, orasul Victoria, care s-a construit in jurul unui combinat. Practice combinatul a generat orasul si orasul este complet descumpanit si este in prag de disparitie pentru ca acest combinat se reduce in activitatea sa. Dar sa termin cu Otelul Rosu. Am avut o discutie cu administratorii judiciri si am capatat promisiunea lor ca nimeni nu se va atinge de instalatiile de la Otelul Rosu, cautandu-se o formula parteneriala de privatizare astfel incat Otelul Rosu sa poata fi preluat. Deci am aceasta garantie, ca o anumita perioda se va cauta un investitor astfel incat instalatiile sa se protejeze. Asadar pe platforma Mechel in cele 5 locatii vor ramane aproape 4 mii de salariati, 3700-3800 de salariati, si activitatea va continua. Investitorii, actionarii, au promis ca vor adduce si investitii. Nu stiu sa va dau mai multe informatii. Decat acestea. Pentru ca am intrebat “si cum va pormi laminorul de la Braila?”, mi-au spus ca vor adduce niste bani. Sa vedem.
PREZENTATOR: Deci locatiile Mechel in Romania nu vor avea trista soarta a Calanului, care odata inchis combinatul a devenit un oras pustiu.
VARUJAN VOSGANIAN: Deci ca sa rezum, informatiile pe care le am de la actionari si de la administratorii judiciari spun asa: la Targoviste unitatea va fi din nou denumita unitatea de oteluri speciale si va avea in jur de 1500 de salariati. Ductil Buzau va avea 1000 de salariatii, vor fi pornite cateva linii la Campia Turzii si la Braila, in total Mechel va avea intre 3500-4000 de salariati. Situatia Otelului Rosu ramane incerta asteptandu-se pe cineva care sa preia instalatiile si sa le duca mai departe.
PREZENTATOR: Nu contest ca toata Europa s-a confruntat cu probleme de competitivitate si nu neaparat de competitivitate cat de comenzi, mai ales dupa 2008 cand China si-a redus drastic cererea, dar vreau sa va intreb foarte concret legat de metalurgia de la noi, daca asta este singura problema? Faptul ca cererea globala a scazut sau e o problema interne de competitivitate?
VARUJAN VOSGANIAN: Noi acum lucram la strategia de reindustrializare si va multumesc ca ati mentionat acest lucru. Suntem intr-o etapa destul de interesante, anume aceea a intalnirilor cu toti producatorii din industria romaneasca. De saptamana viitoaremarti, incepem un set de discutii cu peste 500 de industriasi romani impartii in 30 de domenii. Saptamana viitoare marti, miercuri, joi de vom intalni cu producatorii din industria mobilei, din industria farmaceutica si industria textilelo. Acolo unde principalii jucatori de pe piata sunt firme multinationale vom avea grija sa invitam si cativa industriasi romani astfel incat, fara a face vreo distinctie intre unii si altii, sa avem o viziune mai larga pentru ca in investitor roman care a pornit de la a-si gaja apartamentul are cu totul alta viziune si alta perceptie decat cineva care are o resedinta mama puternica si care a venit in Romannia. Si intre acestea vom avea discutii si cu siderurgia, dar cu dansii, nu va ascund, am avut discutii prealbile. Atat cu ArcelorMittal, as include aici si ALRO Slatina, pentru ca desi nu este producatoare de otel ci de aluminiu, e un jucator foarte important, e oarecum in aceeasi situatie. As imparti problemele siderurgiei in urmatoarele:unele in care putem interveni noi, altele in care interventia nu se poate face decat in plan European. Cea dintai este chestiunea raporturilor financiare cu statul. Returnarile de TVA trebuie sa se petreaca in timp real. Trebuie ca la nivelul administratiei fiscale sa existe un support informatic.
PREZENTATOR:Si cand estimati ca acest lucru ar fi posibil pentru ca ar fi o gura de aer.
VARUJAN VOSGANIAN: Eu am inceput in 2008 acest proces, dar a fost suspendat pentru ca am inceput cu Daniel Chitoiu care era atunci colaboratorul meu la ANAF, el continua acum acest proiect, cred ca la sfarsitul acestui an ar trebui ca suportul informatic sa fie creat astfel incat sa nu mai trebuiasca controale prealabile pentru a returna TVA, situatiile fiind clare. Deci aceasat este o chestiune care tine de relatia cu statul. A doua este aceea care priveste relaxarea fiscala ca sa poti transfera o parte din bani catre companii. Si poate vorbim putin la competitivitate despre asta.E vorba de reduceri de CAS si in viitor si reduceri de TVA.
PREZENTATOR: S-a spus si in campania electorala ca CAS la angajator va fi redus cu 5% si e o masura oarecum pierduta pe drum.
VARUJAN VOSGANIAN: Pe mine daca ma intrebati cum as vedea CAS, imi aduc aminte cu melancolie ca atunci cand am predate cheile guvrnarii urmatoare CAS-ul era 39,% si sper sa ne reintoarcem acolo, ca si la TVA-ul de 19%. A treia chestiune este cea care tine de felul in care companiile prin lichiditate pot onora platile la fierul vechi. Neconfudand concurenta cu Turcia, o tara care este in plina expansiune si unde beneficiarii platesc in momentul livrarii, si asta ne creeaza o concurenta greu de inlaturat. Am avut, prin colegii mei de la politica industriala, cu Remat-urile, cei care preiau fierul vechi si il dau mai departe. Dansi nu doresc sa faca nicio concesie in aceasta privinta. Daca acolo dau banii pe loc nu doresc sa dea banii cu termene de plata la industria romaneasca.
PREZENTATOR: Domnule ministru vreau sa continuam discutia legata de reindustrializare, va invit inainte insa sa urmarim un scurt material legat de o bijuterie a industriei romanesti. In care s-a si investit foarte mult in ultima vreme si care are toate sansele sa redevina ceea ce a fost odata.
<< Asa arata uzina Oltchim Ramnicu Valcea. Cine si-a imaginat ca in spatele portilor se afla un colos ruginit si in paragina s-a inselat. Sectii noi, moderne stau acum inchise pentru ca nimeni nu a gasit solutii pentru repornirea lor. Asta dupa ce statul a investit 400 de milioane de euro in ultimii 10 ani pentru retehnologizarea combinatului.
Elena Smeu (sef sectie Oltchim): S-adu adus tehnologii importante care sa functioneze oricand. Sunt oameni cu experienta si formati.
Desi are piata de desfacere pentru produsele sale, Olthim functioneaza la doar 20% din capacitate. Principala problema: lipsa materiei prime. Sectia PVC ar fi trebuit sa functioneze cu materie prima de la Arpechim. Aceasta a fost extinta in 2005 in urma unei investitii de 16 milioane de euro.Insa noua instalatie nu a functionat niciodata.
Angajata Oltchim:Sunt destul de multe fabrici care utilizeaza PVC pentru diverse produse, iar clientii nostri care erau din Romania, in momentul asta cumpara PVC din afara.
Si nu este singurul exemplu. Sectia polieteri specialei din cadrul Oltchim a fost construita in 2009, in urma unei investiti de 28 de milioane de euro. Singura problema?Aceasta sectie nu a functionat nici macar o zi.
Andrei Laurentiu (sef fabrica) : In doua luni de zile din momentul in care am avea banii alocati am putea pune aceasta instalatie in functiune.
Sectia veche de polieteri zaharati este printre putinele care mai produce la Oltchim, chiar daca tehnologia are o vechime de peste 40 de ani. Mai toate instalatiile au fost schimbate de-a lungul anilor.
Angajat Oltchim :Ne aflam la instalatia de incinerare reziduri clorurate, una din cele mai performante instalatii in cadrul Oltchim.
78% din productia combintului ajunge pe piatele externe din peste 80 de tari, iar produsele sunt la mare cautare dac ne gandim ca uzina detine in present 140 de brevedete de inventie. Pe langa aceste date care aduc cinste combinatului mai apare o informatie care umbreste totul: datoriile de 800 milioane de euro. In prezent combinatul se afla in insolventa, iar administratorii judiciari au anuntat deja disponibilizarea a peste 1000 de angajati.Pentru a reporni activitatea pe platforma combinatului autoritatile au nevoie de peste 20 de milioane de euro.
Angajat Oltchim: Este frustrant pentru ca sunt vise spulberate.>>
PREZENTATOR: Domnule ministru este foarte adevarat. S-au bagat 400 de milioane de euro. Ne asteptam sa vedem un combinat in paragina. Nu e deloc asa.Si acum ne potihnnim in 20 de milioane de euro.
VARUJAN VOSGANIAN: Combinatul este intr-o forma buna. Instalatiile sunt performante si este competitiv. Nu existao harta economica a Europei pe care Oltchim sa nu figureze. Chesiunea este ca managemenul a fost defectuos: a cumparat prea scump, s-a vandut prea ieftin.
PREZENTATOR: Si poate fi tras cineva la raspundere?
VARUJAN VOSGANIAN: In acest moment raportul admministratorilor judiciari a fost solicitat de DNA Valcea si DNA Arges. In legatura cu situatia urmatoare exista potential de pornire.Am restabilit relatiile cu partenerii comerciali.Exista materie prima.Exista si piata.
PREZENTATOR: Deci nu Arpechim este problema.
VARUJAN VOSGANIAN: Nu, pentru ca pana cand sa folosim Arpchim avem nevoie de doua luni de respiro. Singura chestiune este ca trebuie 15 milioane de euro sa luam materia prima de la poarta fabricii si sa o prelucram si sa o trimitem in depozite. Pentru aceste 15 milioane de euro UE ezita sa ne acorde ajutorul de stat.
PREZENTATOR: L-a refuzat.
VARUJAN VOSGANIAN: Pana acum nu avem o decizie finala. Folosesc exact termenul care este la acest moment. Avertizandu-ne ca socoteste ca deja prin faptul ca s-a dat energie electrica fara contraprestatie financiara, a fost deja un ajutor de stat. Guvernu ezita de asemenea sa foloseasca un ajutor de stat ilegal din motive lesne de inteles. Bancile nu vor sa se mai implice pentru ca si-au prins deja mana in usa pana acum. Numai BCR are de luat 80 de milioane de euro. Suntem in situatia in care trebuie sa gasim o formula noua.
PREZENTATOR:Cheta nationala vi s-ar parea o solutie? Imi cer scuze ca intervin.
VARUJAN VOSGANIAN: Cheta nationala este o soltuie care ar dura foarte mult si nu stiu ce rezultate ar avea, dar in aceste zile cautam niste solutii interne, prin leasing, factoring, pana saptamana viitoare, incerc sa gasesc o formula care sa scoata Oltchim din aceasta situatie dramatica si nedreapta, in legatura cu salariatii, se vor plati la 15 aprilie din urma, se vor plati si cateva salarii compensatorii, daca 2 luni combinatul merge cu peste 50% capacitate, ceea ce s-ar face cu acesti 15 milioane de euro, putem porni cateva lunii si de la Arpechim si astfel sa il facem tenatant pentru privatizare. Ar fi o experienta ce ar arata ca am invatat ceva din exprienta acestor 20 de ani. Si inca ceva, acesti 20 % inseamna de 3 ori capacitatea din ianuarie, cand functiona cu 5-6%.
PREZENTATOR: O sa ramanem cu lupa oricum. De la metalele traditionale trecem acum la metalele pretioase, vorbim despre aur si cine furnizeaza materia prima pentru bijuterii, o piata ce ascunde evaziuni si gauri de pana la 500 de milioane de euro.
Reportaj:
Un marcaj corespunzator pe o bijuterie aleasa din raftul magazinului este o dovada in plus ca dam banii pe ceea ce trebuie. Piata metalelor a fost insa intotdeauna o tentatie pentru falsificatori si evazionistii ce au facut peste noapte averi colosale.
Scump este aurul, mare este si evaziunea. In fiecare am peste 300 de milioane de euro reprezinta bani negri obtinuti din vanzarea ilegala de metale pretioase.
Multi pretinsi bijutieri gasesc zilnic noi metode prin care sa pacaleasca clientii, combinand metalele pretioase cu diverse aliaje care trag greu la cantar.
O bratara care are sarme din metal comun in interior – se observa aici. Are o umplutura nepermisa in interior, tocmai ca sa atarne mai greu la gramaj;
Aceasta este o colectie de bijuterii din metal comun, care se vand ca argint, fiind marcate cu 925.
Iar daca nu falsifica bijuteriile, multi comericanti cumpara fara documente pentru a scapa de plata la stat kilograme de aur la negru, sau bijuterii false, pe care le stanteaza. Numai ca doamna din imagine nu a aflat nici pana acum ca nu BNR marcheaza bijuteriile, ci numai operatorii autorizati si ANPC prin directia Metale Pretioase. Autoritatile s-au hotarat sa introduca marca de stat, o stanta care ar trebui sa existe in mod obligatoriu pe toate bijuteriile comercializate la noi in tara, o astfel de masura trebuind sa micsoreze evaziunea fiscala, ce a atins aproape 49% din totalul pietei.
Teodora Stefan cel Mare Tanasoiu, dir. Gen. Metale si Pietre Pretioase: Aceasta marcare nu e doar o aplicare a unei marci pe obliect, inainte se face o analiza completa. Aplicarea marcii de stat ii da consumatorului siguranta ca obiectul cumparat este obiectul declarat.
Tarifele pe care operatorii privati ar trebui sa le plateasca Directiei de Metale Pretioase variaza de la 1,5 la 12,6 lei, in functie de gramajul si tipului metalului pretios. Reglementarile propuse se autoritati par totusi sa ii deranjeze pe adevaratii bijutieri, agenti economici care declara ca fiscalizeaza absolut orice operatiuni cu metale sau pietre pretioase:
Karl Heinz, presedintele patronatului bijuteriilor: Noi suntem consternati de acest proiect de lege care distruge o mare parte din bruma de productie care a ramas in tara, si va pune in dificultate partea cea mai mare a comertului legal.
Otilia Sava, avocat: Noi, care suntem patronatul bijutierilor, nu am aflat despre aceasta lege pana cand a ajuns la votul final in Camera Deputatilor, am facut demersuri pe ultima suta de metri, si am reusit sa o intoarcem la Comisia Juridica.
Iar reprosurile nu se opresc aici. Reprezentantii patronatelor bijutierilor cred ca prin adoptarea noii masuri consumatorii vor fi cei mai afectati.
PREZENTATOR: Mi s-a alaturat acum si domnul Bogdan Nica, presedintele ANPC. Bine ati venit! Am cateva intrebari foarte interesante pentru dvs. Deobicei sunteti adeptul privatizarii, in ceea ce priveste marcarea aurului, sunteti clar impotriva.
BOGDAN NICA: In legatura cu controlul calitatii, sunt pentru privatizare, chiar si acum discutam despre privatizarea autoritatii care verifica instrumentele de ridicat cazanele din industrie. In aceasta privinta, nu ca sunt putin diferite, de ce? Aurul este o valuta forte. Are un ale regim decat restul produselor. In plus, marca de stat permite garantarea calitatii aurului si in raport cu celelalte state care au aceeast marca de stat. Austria si Italia procedeaza acum la acelasi lucru. Pentru exportul bijuteriilor, marca de stat este o garantie. Si in afara de asta exista o evaziune si o tentativa de a ascunde adevarata compozitie chimica a metalelor care noua ne ridica semne de intrebare. Pentru aceste motive e nevoie de un control riguros al marcii, prin marca de stat.
PREZENTATOR: Se baga inca bete in roate pe partea asa, si nu inteleg de ce ar deranja pe cineva, pe de o parte, daca piata ar fi mult mai reglementata si mult mai pusa la punct?
BOGDAN NICA: O sa va spun de ce, cu rezultate foarte clare si statistice. 50% din bijuteriile controlate prin sondaj in ultimii 4 ani sunt neconforme. Mai mult decat atat – peste 20% din metalele pretioase comercializate reprezinta falsuri – cel mai mare procent din UE. Observam tendinta europeana, multe state, printre care cel mai mare producator, Italia, Austria, vrea un control strict.
PREZENTATOR: Piata neagra e deranjata..credeti ca prin aceasta masura atrag si bani la suprafata, inclusiv bani pentru bugetul de stat?
BOGDAN NICA: Pentru economie beneficiile ar fi urmatoarele: pe de o parte, relansarea productiei interne, o marca de stat, de certificare, ar permite recunoasterea mutuala intre noi si 16 state europene, ce ar permite..
PREZENTATOR: Pe care acum nu o avem, nu?
BOGDAN NICA: Nu. Avand o procedura recunoscibila de marcare si pe principiul directivei 123, exportul si importul vor fi libere, exista posibilitatea reala ca fabricile de bijuterii din Romania care la momentul de fata nu mai functioneaza, si care sunt controlate strict de stat – ei nu pot face evaziune. Cei care cumpara din afara, fac diferite marcaje, le vand pe piata in prezent.
VARUJAN VOSGANIAN: In ce masura aceasta centralizare a marcarii va lungi termenele sau va scumpi produsele? Potrivit reglementarilor pe care le pregatim, marcarea trebuie sa dureze cateva zile, maxim 2 zile.
PREZENTATOR: E un proces scump.
VARUJAN VOSGANIAN: Iar in legatura cu pretul pentru produsele din aur, va fi de ordinul catorva lei, iar la argint de sub 1 leu.
PREZENTATOR: Dar ati primit foarte multe plangeri.
BOGDAN NICA: Sunt 3 categorii de plangeri, nu as putea sa spun ca este un flagel – este un flagel din cauza faptului ca oamenii sunt pacaliti. Asa cum ati prezentat si dvs, si in centrul Bucurestiului, sau la tarabe, sunt tot felul de bijuterii scrise, ca au atatea Karate, de fapt, noi am primit multe reclamatii, nu erau cercei de aur, era alama, sau contin la mijloc metal comun, sunt tot felul de traficanti. Dar un lucru foarte important, pentru ca s-a creat o spaima artificiala din dorinta unora de a isi proteja o afacere mai mult sau mai putin legala: 70% din cantitatea de aur estimata in Romania este deja marcata la ANPC. S-a spus ca vor veni din tara la Bucuresti - nu e e davarat. Avem 21 de puncte de marcare si un laborator dotat dupa ultimele standarde pentru identificare.
PREZENTATOR: Ce ii va determina pe cei care acum incalca legea sa nu o incalce in continuare, cum ar facut si pana acum?
VARUJAN VOSGANIAN: Pentru ca o buna informare va arata romanilor ca nu trebuie sa cumpere decat produse din aur, bijuterii, care au marcajul pe care il impune marca de stat, e si o chestiune de educatie ce trebuie facuta cosumatorului. Si sa stiti ca si in acest domeniu vorbim de reindustralizare, pentru ca cele cira 4 (cred ca sunt) fabrici de bijuterii din Romania, ele ar avea si ele la randul lor un impuls in momentul in care s-ar introduce marca de stat.
PREZENTATOR: Se va scumpi aurul in Romania prin aceasta masura?
BOGDAN NICA: 70%, reprezentand 90% din operatorii economici inregistrati, marcheaza la ANPC demult. Mai mult decat atat, exportul trece prin procedurile de verificare. Se faciliteaza exportul, deci reindustrializarea. In prezent noi nu avem nicio metoda de a verifica cantitatea de aur. Ei declara pe propria raspundere cantitatea marcata, dar noi nu stim daca e adevarat sau nu. La 600 si ceva de agenti economici ai un singur ispector, e clar ca nu e suficient.
VARUJAN VOSGANIAN: Chestiunea este ca exista un contor national care numara toate gramele de aur care intra in comercializare, si ies, si cu asta vom avea o evidenta foarte clara.
PREZENTATOR: Cand credeti va intra in vigoare noua lege?
BOGDAN NICA: Legea a trecut in forma dorita de noi de Comisia de Specialitate, Senatul a adoptat-o, si in aceste conditii cred ca in aprox. 2 sapt avem sansa sa o avem in plen.
Nici eu nu stiam ce inseamna, unii puteau crede ca sunt injurati…
Da, se foloseste pt a vorbi despre o activitate nelucrativa, gratuita, de placere.
Nu am pretentia ca sunt barbat.
Pe la 12 ani, am facut Revelionul la bunici, tataia Vasile mi-a dat un pahar mai micut (din acela pentru tuica), pe care mi-l umplea cu vin, de cate ori il umplea si pe al sau. Dimineata pe la 4, tataia dormea “rapus”, eu aveam chef de dans…
@Adam&eva
de ce nu va luati?
@tudor
emi este mai mare decat mine si are alte prioritati.
@tudor
Adam copilareste inca…
Voi ascultati ce zice Videanu la RoTV?
@emi
Pe de o parte. Pe de alta, trebuie sa-mi fiu si parinte. Crezi ca e usor?
Mi-ar place sa ma mai joc de-a mama cu tine, dar nu prea e legal. Trebuie sa ai minim 18 ani in plus, fata de un minor, ca sa-i poti fi reprezentant legal. Intre noi sunt doar 15 ani…
@emi
Copilul este suparat si nu mai vrea sa vorbeasca.
@Adam Mares
http://www.youtube.com/watch?v=iUiTQvT0W_0
@emi
Eu n-am fost la gradinita (nu exista in satul bunicilor mei). M-am dus direct la scoala. Am avut in fiecare an alt invatator/ invatatoare. Iar in clasa a IV-a am facut naveta: 6 km pe zi (dus-intors), la scoala dintr-un sat vecin, fiindca la noi nu mai erau copii si se desfiintase ciclul primar.
Nu l-am vazut niciodata pe Mos Craciun. Venea doar noaptea si ne lasa bani sub perna. Si a continuat sa faca asta pana cand am ajuns la liceu si chiar si dupa aceea. Nu mai stiu pe la ce varsta l-am simtit, l-am vazut :-), dar m-am prefacut in continuare ca dorm, n-am vrut sa-i stric placerea.
Nu-mi mai amintesc cand ne-am dat seama ca Mos Craciun este tataie. Probabil dupa ce am mers la scoala. Faceam si pom de Craciun, dar acolo nu erau surprize: parintii ne aduceau dulciuri pe care le puneam prin si pe sub brad.
Ideea este ca eu chiar am crezut ca exista Mos Craciun. Nu-l vedeam, de aceea nu puteam recunoaste in el vreo persoana reala.
Cautam dimineata sub perna si stiam ca a fost acolo. Suta era cu Nicolae Balcescu, 50 de lei – Cuza. Restul nu mai retin.
Parca mai era Vladimirescu, pe bancnota de 25. Sau 20?
O sa razi, dar toata copilaria am numarat bani, aranjandu-i in chite si, mai ales, in fisicuri (monedele). Tataie era cantaret la biserica si trebuia sa predea in felul asta banii stransi din cotizatiile enoriasilor si din vanzarea de lumanari.
Cred ca am uitat sa spun: naveta insemna mers pe jos.
Ma trezeam la 6 dimineata.
Bancnote erau de 10, 25, 50, 100 (inainte de Revolutie si pana prin 1991). Tin minte ca imparteam salariile, care trebuiau aduse de la Braila la Gropeni, si nimeni nu avea curajul sa vina cu banii pentru cadrele didactice din scoala si gradinita (cam 30 de persoane), in geanta, prin autobuze… De fiecare data se intrebau daca le-am adus salariile, pentru ca nu aveam nici macar poseta la mine, si masa monetara era foarte mare (salariile crescusera si tot bancnote de 100 lei existau). De fapt aveam hainele largi, eu eram slabanoaga, si aveam o sacosa de umar, bine compartimentata, pe care o puneam pe umar, pe sub haina.
@emi
“Pace, pace, mio Dio”
http://youtu.be/WClMRAlRYk4
E sfasietoare aria asta. Mai bine asculta ceva mai vesel.
Se potriveste…
Am gasit banii!!!
http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc#Galerie_de_fotografii_cu_bancnotele_din_emisiunea_1966
Cand eram la scoala, imi parea rau ca nu mai sunt la gradinita, cand eram la liceu, voiam la generala, si tot asa…
Si eu sunt trista, acum sunt pe Otopeni si plec iar de langa Piu.
Senator PNL: Gazele de şist, o mega escrocherie
http://www.cotidianul.ro/senator-pnl-gazele-de-sist-o-mega-escrocherie-211214/
Senatorul PNL de Brasov Sebastian Grapa aduce acuzatii grave companiilor care intentioneaza sa exploateze gazele de sist din Romania.
Grapa acuză companiile straine interesate de gazele naturale că vor, pe deasupra, sa deverseze in subsolul Dobrogei substante radioactive.
Senatorul PNL a arătat, intr-o declaratie acordata Ziare.com, ca, de mai bine de o luna, o nava incarcata cu substante radioactive se “plimba” intre Portul Constanta si Portul Sulina. Cum deja avea banuieli asupra adevaratelor intentii ale companiei americane Chevron, care a concesionat exploatarea gazelor de sist in zona Dobrogei, a intrat la idei, dupa care a ajuns la cateva concluzii frapante.
“Tehnologia asta se bazeaza pe forarea unui put cu diametru foarte mare, pana undeva sub sisturile bituminoase, de aceea ii si spune gaz de sist. Cu totul intamplator stiu ca se plimba o nava, Flaminia, prin portul Constanta, prin portul Sulina, care are la bord nu stiu cate mii de tone de deseuri radioactive, care a plecat din Germania cu destinatia Franta, singurii din lume care neutralizeaza substante periculoase.
Si aia au refuzat sa o primeasca.
De ce nu au primit-o?
De ce se plimba nava aia tocmai aproape de zona unde se fac prospectiuni?
De ce n-au inceput sa faca prospectiuni aproape de zona Felix sau de zona Oradea?
De ce s-au apucat tocmai acolo in Dobrogea, in imensitatea campiei dobrogene? “, a spus Grapa.