Despre tranziţia nepregătită şi sistemul bipartizan

Tranziţia românească a fost în permanenţă nepregătită. Asta s-a văzut încă din primul moment, când am trecut printr-o revoluţie nepregătită. În România nu am avut parte de forme structurate ale societăţii civile, legitimate în lupta împotriva dictaturii comuniste, precum Carta 77 sau Solidaritatea. Împotrivirea a fost, la noi, doar sporadică şi, cu excepţia bancurilor privind cuplul dictatorial, lipsită de orice coerenţă. În consecinţă, România a fost singura ţară din Europa centrală şi de est în care Partidul Comunist a rămas la putere, sub alte denumiri. La noi restauraţia a luat-o înaintea revoluţiei. Comunismul a murit aşa cum cineva îşi aruncă pardesiul în apă, având grijă să-şi pună şi buletinul în buzunarul de la piept, ca să-şi însceneze propria moarte.

Nu vreau să dau o listă lungă a tuturor nepregătirilor din această tranziţie fără sfârşit, o tranziţie a tergiversărilor, a ambiguităţilor şi a jumătătţilor de măsură. Iată doar câteva exemple mai recente. Statuarea în Constituţie a mandatului de cinci ani pentru preşedinte, ceea ce a deschis ipoteza coabitării, a fost făcută pe nepregătite. Coabitarea presupune maturitate şi eleganţă politică. La noi coabitarea a fost doar un imbold ca preşedintele să i-o tragă cât mai vârtos primului ministru, ori de câte ori are prilejul, iar primul ministru, în replică, să sfideze cât se poate atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Nici unul dintre ei nu e dispus să împartă puterea cu celălalt, căci năravul, de neconceput în democraţie, că cel care câştigă vrea să aibă totul şi celălalt nimic, persistă cu voioşie pe malurile Dâmboviţei.

Un alt exemplu este adoptarea cu promptitudine de către ţara noastră a Tratatului fiscal. România are o datorie publică relativ mică, deficite structurale mari ale societăţii româneşti (e destul să numărăm câte şcoli au toaletele în curte). Nu avea niciun motiv să-şi restricţioneze deficitul bugetar mai mult decât o cereau condiţiile din momentul aderării. Suntem cu totul nepregătiţi să restricţionăm deficitul bugetar cât mai aproape de echilibru şi, în acelaşi timp, să îndeplinim responsabilităţile fundamentale ale statului.

Un alt exemplu recent de nepregătire a fost adoptarea votului uninominal. Votul uninominal a anulat puţinele izbânzi ale politicii româneşti, în schimb i-a agravat cusururile (clientelismul, demagogia şi traseismul). În mare măsură, depersonalizarea şi deprofesionalizarea de astăzi a clasei politice se datorează votului uninominal.

Acum aş vrea să vorbim despre o altă realitate a politicii româneşti: consolidarea sistemului bipartizan. Avem astăzi două partide care se situează la cca 40% din preferinţele electoratului (se zice că PNL ceva peste, iar PSD ceva sub). E drept că sistemul bipartizan nu a fost rezultatul unei măsuri anume, ci al unificărilor succesive. Întrebarea este: suntem pregătiţi pentru un sistem politic bazat pe două partide? Un astfel de sistem presupune maturitate politică, înţelegerea corectă a faptului că cel care câştigă nu ia totul şi că liderul opoziţiei face parte din configuraţia puterii. Un sistem format din două partide presupune o înaltă responsabilitate din partea respectivelor partide. Ele nu mai sunt vehicule pentru ca unii sau alţii să ajungă la putere, ci sunt instituţii ale societăţii, cu valorile tradiţionale, cu competenţele şi personalităţile lor. A reprezenta jumătate din societatea românească este o şansă, dar şi o răspundere uriaşă.

Care este riscul nepregătirii temeinice în acest exemplu? Ca şi în cazul mandatului de cinci ani pentru preşedinte, ca şi în cazul votului uninominal, s-ar putea să constatăm în timp că sistemul bipartizan creează neîncredere şi pasivitate, ducând la absenteism electoral şi că se lasă drum liber improvizaţiilor şi radicalismelor. Aşadar, întrebarea rămâne: se ridică sistemul politic românesc la cerinţele bipartizanismului? Sunt partidele româneşti conştiente de răspunderile ce le revin?

 

195 Responses to “Despre tranziţia nepregătită şi sistemul bipartizan”

  1. tudor spune:

    VarujanVosganian spune:

    iulie 29, 2015 la 10:09 am

    Ponta nu minte. Intr-adevar nu poate cheltui, pentru ca toti se tem sa-si puna semnaturile. O sa ajungem sa avem excedent bugetar, daca psihoza asta continua.

    Ba minte!

    Argument: in 2014 deficitul bugetar s a inchis sub 2% fiindca au fost taiate mai mult de zece miliarde de la investitii si 3.5 mrd de la cofinantare, doar la rectificarea din cecembrie.
    Daca banii aceia ar fi fost cheltuiti conform bugetului, nu mai mult, la cat sarea deficitul?
    Ca sa mascheze asta ponta a venit cu inca o minciuna gogonata: comarnic brasov nu se face fiindca nu vrea opozitia!

    Ceea ce l descalifica pe ponta pentru functia de prim ministru este aceea ca, asemenea lui basescu, evolueaza doar in plan politic. Intereselor lui politice subordoneaza orice: interesul public, proiecte, cifre, statistici, realitati, totul.

    Avea nevoie la aceasta rectificare sa prezinte un buget optimist, ca urmare ne a scos pe excedent bugetar.
    “nimeni nu pierde, toata lumea castiga”
    In fapt, veniturile la buget au fost mai mici decat cele prognozate. Ca s a obtinut excedentul triumfalist care, chipurile, demostreaza si sustenabilitatea noului cod fiscal, este evident:
    - cheltuielile pentru cofinantari pe fonduri nerambursabile au fost doar 45% din planificat, s au taiat cheltuit adica 5.7 mrd si s au taiat 6.9 mrd;
    - investitiile s au realizat doar in raport de 34% , adica 3.8 mrd din 11.2.
    S au mai taiat 7.4 mrd.

    Adica pe sase luni nu s a investit aproape nimic, taiem 14.3 mrd tocmai de unde s ar putea genera substanta economica si … totul merge bine.

    De altfel, nici sumele previzionate ca venituri de la UE in contul cheltuielilor si a prefinantarilor nu s au incadrat in viziunea economica ponta/valvov teodorovici, astfel ca s au incasat doar 4 mrd din 10.4 planificate.

    Asadar, daca ar fi cheltuit banii prevazuti in buget, ar mai fi aratat asa optimista (pentru prosti) executia bugetara?
    De unde mai scotea excedentul ala, de la tata socru?

    In plus, este si o chestiune politica: au cerut baronii bani si trebuia sa ia de undeva, de ce nu de la transporturi; altfel, de unde?

    Le e frica?
    DNA ul e de vina!!
    Dar cum dracu le e frica sa semneze alora de la transporturi, dar nu le e frica sa semneze baronilor care primesc bani in plus???

  2. tudor spune:

    VarujanVosganian spune:

    iulie 29, 2015 la 10:11 am

    Chestia e ca nimeni nu mai vrea sa fie ministru. Daca iti poti imagina una ca asta. Un bun economist castiga bine in privat, de ce sa-si bata capul?

    Asta imi aminteste de o chestie: acum niste ani buni intr o sincopa la nationala de fotbal, mitica dragomir si mircea sandu se fereau ca dracu de tamaie sa l aduca pe mircea lucescu la nationala – si nu l au adus…
    Il prinde un reporter netocmit: “domn presedinte, il aduceti pe m lucescu la nationala?” ” nu putem sa l aducem … e prea scump!” “dar l ati intrebat daca ar vrea”, “nu, dar iti dai seama cat ar cere?”

    Asa cum spuneati si ca n are cine veni in locula ctualei clase politice si eu va spuneam ca roicare acar paun facea podul ala.

    Apropos, marele si celebru ministru ioan rus stiti cat a accesat din fondurile europene pentru transporturi?
    0.7% in sase luni! hahahahahahahahahhhhahahah.
    Altfel, personaj plin de morga, nimic de zis…

    L am vazut aseara la ReaTv pe profesorul Noica …
    Noica la infrastructura si Hagiu ala la cnadnr, facem pariu ca nu le ar fi frica sa semneze?

    Domnule, Romania are nevoie – asa cum spune si prof Marga – sa fie condusa de excelente, nu de repetenti si copy pasteisti :)

    Cum spuneam, actuala guvernare ponta exceleaza intr o privinta: cea mai nenorocita echipa care a guvernat Romania in epoca moderna.
    Cea mai descalificata si de proasta factura garnitura …

    Stiti ce calificare au sefii de la cnadnr?
    generalul – metalurg, adjunctul – mecanica fina, sefa de la autostrazi – industrie usoara.
    Daca sefa cna ului, fost consiliera a primului ministru, ma face pe mine sa mi fie jena pentru cum se adresa propriilor angajati, ce ar mai fi de spus?

  3. tudor spune:

    Lordul

    Nu doar ca Bratienii au ales sa munceasca pentru patrie, dar au si vandut o mosie ca sa faca lobby in Occident pentru cauza Romaniei …

  4. tudor spune:

    VV: “Ponta nu minte. Intr-adevar nu poate cheltui, pentru ca toti se tem sa-si puna semnaturile…”

    Poate cheltui, domnule, daca are ceva avantaje electorale:

    segmentul de autostrada sibiu – orastie trebuia sa fie gata pentru a putea sa fie inaugurat de ponta cu citeva zile inaintea votului la prezidentiale.
    consultantul a solicitat, pe parcursul lucrarilor, refacerea unor lucrari deficitare; hartii oficiale, expertize , tot dichisul.
    au mers inainte, victor ponta presedinte!
    s a turnat asfalt si la – 10 celsius – victor ponta … ce ai ajuns? :))

    acum cica sunt fisuri majore, la sase luni de la inaugurare.
    cam nasol.

    Poate cheltui, domnule, daca are ceva avantaje personale:
    lucrarea facuta de cumnata su la comarnic a fost oprita de la plati de ministerul mediului (beneficiar era hidro prahova) si MFE (cofinantare).
    Au avut curaj sa plateasca intreaga lucrare ca si cand s ar fi facut receptia – inconstienti?

  5. tudor spune:

    VV: ” … pentru ca toti se tem sa-si puna semnaturile. O sa ajungem sa avem excedent bugetar, daca psihoza asta continua.”

    Dar sa ia spaga nu le e frica, precum se vede.

    Doar ce l arestara pe libericiu ala de la Arad, Iotzcu.
    Mare fraier: era brici in administratie!

    La brutarieeee

    alti brutari, sa nu i uitam: http://www.comisarul.ro/actualitate/iulian-badescu-eu-primar-al-ploiestiului-nu-merit-_524345.html

  6. Lordul John spune:

    @VV

    Pana la urma Legea privind finanțarea revistelor culturale a început sa se aplice, dar ca de obicei se aplica pe modelul bucureștean! E oare atât de greu pentru bucureșteni sa fie onesti???

    • De unde ai scos chestia asta cu modelul bucurestean?!? In primul rand ca legea nu a inceput inca sa se aplice. In al doilea rand, din cele noua reviste finantate ale USR, una e din Craiova, alta de la Iasi, doua sunt de la Cluj, una de la Timisoara etc. Cine lanseaza toate zvonurile astea…?!?

      • Lordul John spune:

        Pai da, dar e interesant modul în care se distribuie fondurile: în mod egal la toți sau funcție de istoricul și importanței fiecăreia? De ex cât ia Apostrof sau Ramuri sau Convorbiri și cât ia Rom Lit?

        • Exista un punctaj pentru fiecare revista, functie de nr. de pagini si ritmul de aparitie. Romania literara e saptamanal, Ramuri si Apostrof sunt lunare. Convorbiri literare sau Viata Romaneasca au mai multe pagini decat Ramuri sau Apostrof. Nu au existat nemultumiri intre reviste atunci cand s-a facut repartizarea. E prima oara cand aud de existenta unei discriminari cu argumente dambovitene.

  7. George Valeriu Henciu spune:

    Cum la o licitație nu e valabila decât dacă sunt cel puțin 3 competitori, dacă în economie există politici antitrust tot așa cred că trebuie să existe și în politică.
    Nu cred c în sistemul bipolar de tip american, nu funcționează nici măcar la ei. E doar un fel de , hai să ne jucă de-a alegerile.
    E foarte ușor ca 2 partide mari , la fel ca doua corporații mari, să se înţeleagă între ele doar pentru propriul beneficiu. De exemplu vor face legi în așa fel încât să țină pe tușa orice alți competitori.

  8. Lordul John spune:

    este ceva de coșmar si cu o argumentație puerila:

    https://www.youtube.com/watch?t=2575&v=GquBoqKpnx8

    In condițiile in care toată Europa de Vest e plina de mișcări neonaziste si fascistoide, in condițiile in care in SUA negrii sunt încă zdrobiți, iar luptele in KKK si BP se dau in plina strada sa faci o asemenea dezbatere in Romania si sa asociezi fascismul, nazismul si antisemitismul cu naționalismul mi se pare o porcărie odioasa.

  9. Kronstadt an der Graft spune:

    Este simptomatic că despre comunism nu se suflă nimic la noi, ca și cum n-ar fi un concept extremist. Mă mir că l-au scăpat printre degete pe Vișinescu. O fi avut unul din tovarăși ceva cu el.

    • Lordul John spune:

      Ai aflat ca un dentist nefericit din SUA a împușcat un leu-simbol in Zimbabwe. Ei, au făcut mitinguri in fata casei lui, i-au ruinat afacerea, vor sa-l extrădeze, etc. Când au fost uciși 148 de creștini la Garissa a fost mai multa liniște.

    • Iti mai aduci aminte de motiunea de prin 2006 din Consiliul Europei de condamnare a comunismului? A fost respinsa de parlamentarii europeni! Cica sa nu-i suparam pe chinezi.

  10. Lordul John spune:

    Ca alternativa la sistemul actual, pseudo-bipartinic, sa ne uitam si la elemente mai solide ale culturii politice romanesti,
    Una dintre cele mai tari aparitii editoriale din ultimii ani, esentiala pentru oricine vrea sa inteleaga istoria conservatorismului romanesc si european, e in sfârșit disponibila ca e-book, pentru ca in librarii nu o veti gasi; Petru Th. Missir – Scrieri literare si politice

    https://store.kobobooks.com/en-US/ebook/scrieri-literare-si-politice#readThisOn

  11. Kronstadt an der Graft spune:

    Ba ar trebui să mai atenți șleahticii politicii românești cum se comportă, că orice câștig rapid are costuri ascunse nebănuite. Se bucură astăzi că și-au atins ținta de a fi singuri pe scena politică, țintă urmărită de Iliescu și ai lui din 1990 dealtfel, numai că una din regulile supraviețuirii spune că orice specie fără dușmani, în stare să le selecționeze, cu timpul se degradează și clachează la prima situație critică.