Interviu în Săptămâna de Oltenia:„O strângere de mână face mai mult decât o sută de legi şi de contracte”

 

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Săptămâna în Oltenia, liberalul Varujan Vosganian explică de ce fostului şef al OPSPI i s-ar potrivi un post de DJ şi de ce cheia alegerilor parlamentare stă în partidul lui Dan Diaconescu. Află de ce mita electorală şi populismul sunt temerile vicepreşedintelui PNL şi de ce, în politică, e bine să nu-ţi faci probleme, dacă nu le ai. Descoperă ce-l mai leagă pe Varujan Vosganian de oraşul său natal, Craiova, şi de ce, o strângere de mână face cât o sută de legi şi contracte, toate, într-un interviu de colecţie…

Andreea Căprescu: Sunteţi unul dintre vicepreşedinţii PNL. Cum este posibil ca două partide cu doctrine total opuse să se alieze?

Varujan Vosganian: Se pune, într-adevăr, întrebarea: poate PNL să-şi păstreze neştirbită asumarea de dreapta în condiţiile în care se aliază cu PSD? Care ar putea fi acel mesaj pe care, rostindu-l la două voci, timbrul vocii noastre să vibreze pe frecvenţe liberale, de dreapta, şi totuşi duetul să nu distoneze? PNL şi PSD, înainte de a fi de dreapta sau de stânga, au în comun Constituţia României, pe care ambele partide au votat-o în anul 2003. Ca să respecţi Constituţia României nu trebuie să fii de dreapta sau de stânga. Asta e o datorie cetăţenească şi nu un capriciu politic. Orice bărbat de stat trebuie să promoveze şi nu să ameninţe drepturile constituţionale, să se încadreze în regulile de funcţionare a mecanismelor instituţionale. Are caracterul suveran al statului şi demnitatea României peste hotare interpretări ideologice? Nu! Putem limita sau exacerba drepturile omului până într-acolo încât să le anulăm sau să le transformăm într-o ameninţare pentru drepturile celorlalţi, în numele vreunei doctrine? Iarăşi nu! Putem încăleca instituţiile statului în numele vreunei paranoia ideologice? Categoric, nu!

A.C.: Că tot aţi adus în discuţie Constituţia…
V.V.: Constituţia din 2003 nu este perfectă şi spectacolul dezagreabil al transformării Curţii Constituţionale într-un fel de Judecata de Apoi a politicii româneşti o dovedeşte cu prisosinţă. Dar nu putem face o Constituţie mai bună dacă nu suntem în stare să o respectăm pe cea de acum. Modificările constituţionale, într-un stat democratic, nu cad din cer, precum carul de foc al profetului Ilie. Ele se fac în baza regulilor existente în Constituţia ce trebuie modificată. Ori, dacă nu respecţi Constituţia democratică, la un moment dat vei ieşi din orbita ei precum sateliţii interspaţiali. Cei care au înţeles să guverneze în dispreţul Constituţiei sunt adversarii noştri. În acest fel, PNL şi PSD pot avea un mesaj comun, consistent şi convingător, coerent în raport cu asumarea noastră europeană, fără ca vreunul dintre partide să-şi estompeze profilul ideologic sau să se dezică de virturile practice ale doctrinelor pe care le cultivă.

A.C.: În USL este mai puternică stânga sau dreapta?
V.V.: Dat fiind că primul ministru este din PSD, se lasă impresia că Guvernul este centru-stânga, dacă nu chiar socialist de-a dreptul. Dacă cercetaţi programul de guvernare şi măsurile luate, Guvernul acesta nu poate fi caracterizat a fi socialist. Cea mai importantă realizare a Guvernului Ponta este aceea că a îndeplinit angajamentul României privind consolidarea fiscală. La opt luni, bugetul consolidat avea un deficit de 1,1% din PIB şi există toate premisele ca deficitul să situeze, pe întreg anul, la cca 2 – 2,2 % din PIB pe întreg anul 2012. E o performanţă extraordinară, dacă ţinem seama, pe de o parte, de evoluţia deficitului bugetar în ultimii ani, iar, pe de altă parte, de presiunile care existau asupra deficitului în mai, atunci când noul Guvern a fost învestit. Un Guvern de sorginte socialistă, preocupat mai ales să împartă avuţia, decât să o creeze, nu ar fi putut ajunge la această performanţă. Dar dominanta ideologică a guvernării USL, dacă va fi o astfel de dominantă, se va vedea pe termen lung, după alegeri.

A.C.: Facem afirmaţii ferme, în care ne încredem şi ne aşteptăm ca alţii să creadă convinşi în ele. Dar, s-a grăbit Crin Antonescu atunci când a declarat că-şi va da demisia din toate funcţiile politice dacă Traian Băsescu nu va fi suspendat?
V.V.: În politică nu e bine să-ţi creezi probleme, dacă nu le ai. Şi, îndeobşte, nu e bine să spui ce o să faci, căci contextul se schimbă. Crin Antonescu a dorit să dea o miză mai înaltă acestei dispute şi să o radicalizeze. Cel puţin în privinţa asta a reuşit.

A.C.: Unde credeţi că se situează USL în preferinţele electoratului? În ultimul timp se pare că a scăzut în procente. Ce a cauzat „o zdruncinare” a preferinţelor electoratului?
V.V.: Vor apărea în perioada următoare multe sondaje de opinie. Câtă vreme nu avem o autoritate care să verifice corectitudinea sondajelor ori să analizeze abaterile de la un sondaj la altul, fiecare va spune ce-l taie capul. Cine plăteşte, primeşte. Cheia acestor alegeri stă, de fapt, nu la USL ori la PCD, ci la PP-DD. Dacă acest partid ia un scor în jur de 10%, USL ia, fără probleme, peste 50%.  Nu ştim, în acest moment, cum va evolua acest partid ciudat. Structurile sale teritoriale sunt deosebit de firave. Consilierii pe care îi are şi-au găsit, în cea mai mare parte, sălaş în siajul celorlalte partide. Aşa cum s-a mai întâmplat cu astfel de partide, nemulţumiţii din alte părţi ori interlopii care caută o protecţie politică, îşi negociază locurile parlamentare. Nu ştim, în acest moment, nici cum se va termina năzbâtia asta cu privatizarea Oltchim. Pentru Dan Diaconescu riscurile sunt destul de mari. Când o persoană ale cărei firme se află în pragul insolvenţei şi datorează statului milioane de euro se aventurează să promită zeci de milioane de euro (pe care, de altminteri, nu i le-a cerut nimeni) şi încă alte sute de milioane pentru cumpărarea unei mari unităţi economice pentru care nu are nici parteneri, nici expertiză, lucrurile se pot sfârşi prost. Aşadar, aici suntem. Când cineva spune: USL nu ia 50%, trebuie să aibă răspuns şi la întrebarea: Cine ia restul de 50% plus 1? Dar nu răspuns cu taxă inversă, ca în cazul sondajelor comandate.

A.C.: Punctual, unde consideraţi că s-a greşit în ultimii doi ani în ceea ce priveşte măsurile anti-criză?
V.V.: Nu s-a greşit în ultimii doi ani, s-a greşit în 2009. Un guvern format din două partide care rivalizau şi care doreau să câştige, fiecare, alegerile europene şi prezidenţiale, a fost ezitant şi a ignorat efectele crizei. În plus, a anulat toate măsurile anticriză pe care le luase Guvernul liberal, cu aplicare în 2009. Dacă în 2009 s-ar fi luat câteva măsuri de ajustare, nu ar mai fi fost nevoie ca în 2010 să se crească TVA şi să se taie salariile. Ulterior, Guvernul PD a fost prea puţin preocupat de îmbunătăţirea mediului de afaceri din România. Măsurile au fost sporadice (de pildă modificarea Codului Muncii, care era necesară) şi distorsionate de clientelism.

A.C.: De ce este actualul Guvern capabil să gestioneze România?
V.V.: Pentru că a îndeplinit ţinta de deficit, deosebit de ambiţioasă, în condiţii electorale şi rezistând tuturor presiunilor.

A.C.: V-aţi declarat susţinător al liberalismului economic. Există la noi? Sau când va fi practicabilă această noţiune în România?
V.V.: Eu, dintre doctrine, mă simt mai ataşat valorilor conservatoare. Orice noţiune este practicabilă câtă vreme nu aduce atingere bunelor moravuri şi nu face trimiteri extremiste. Acelaşi lucru este valabil şi pentru doctrine. Dacă la asta vă referiţi, liberalismul a fost cât se poate de practicabil şi de practicat în ultimii ani. Procesul de integrare europeană a însemnat un uriaş efort de liberalizare. Nu uitaţi, dintr-o ţară izolată, România a intrat în libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor într-o uriaşă piaţă europeană.

A.C.: Veţi candida la alegerile parlamentare din decembrie?
V.V.: O să candidez la Senat, în acelaşi loc în care sunt senator din 1996 încoace, adică la Iaşi. Cred că nu e frumos să pleci dintr-un loc în altul.

A.C.: Care ar fi cel mai de temut adversar pentru Varujan Vosganian?
V.V.: Dacă vă referiţi la ideologii, populismul. Dacă vă referiţi la campanie, mita electorală. Dacă vă referiţi la oameni, nu m-am temut de niciunul. Iar dacă vă gândiţi la ceva dinafara politicii, cred că cea mai mare suferinţă a oamenilor vine din lipsa de sens.
De aceea am căutat să îmi creez mereu motivaţii. Cum am spus în fraza de debut a romanului meu „Cartea şoaptelor”: „Eu sunt, mai ales, ceea ce n-am putut împlini.” Cu alte cuvinte, eu nu sunt mai ales ceea ce am făcut, ci ceea ce mai am de făcut. Omul e suma proiectelor sale.

A.C.: Există voci în interiorul PNL care îl acuză pe ministrul de Finanţe, Florin Georgescu de sabotarea activităţii OLTCHIM exact înaintea declanşării procedurii de privatizare. Sunteţi de aceeaşi părere cu cei care susţin acest lucru?
V.V.:  Georgescu are un stil propriu, care nu se potriveşte mereu spiritului de echipă. E foarte bine să reduci deficitul, dar asta trebuie să se petreacă în condiţiile în care responsabilităţile fundamentale ale statului sunt îndeplinite.

A.C.: Şeful OPSPI şi-a dat demisia după avertismentul transmis de premier în urma privatizării eşuate de la Oltchim. Îl consideraţi vinovat pe Remus Vulpescu pentru modul în care a gestionat acest proces de privatizare? Este singurul vinovat în această ecuaţie?
V.V.: Nu mi-am propus să fac  analiza activităţii acestui domn pe care nici nu-l cunosc. Acţiunile sale au fost, încă de când era preşedintele CA la Hidroelectrica, uşor atipice pentru un astfel de minister. S-ar fi potrivit, mai degrabă, unui DJ.

A.C.: Cât de oportună este, în acest moment, renegocierea posturilor din deconcentratele teritoriale la nivel central, sub dubla comandă Fenechiu-Dragnea?
V.V.: Fenechiu şi Dragnea, altminteri buni organizatori şi oameni devotaţi, nu comandă schimbările. Ele sunt generate de particularităţile din teritoriu. Ar fi cam caraghios ca, după ce am acuzat incompetenţa şi corupţie aparatului funcţionăresc pedist, să nu învârtim în jurul lui, precum maorii în jurul tabu-urilor, lăsându-l neatins.

A.C.: Sunteţi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, iar de-a lungul timpului aţi primit numeroase premii pentru literatură. Pe cine iubiţi mai mult? Pe poetul Varujan Vosganian sau pe politicianul liberal?
V.V.: Am început să scriu pe la cinci ani. Habar n-aveam pe vremea aceea de Rousseau sau de Alexis de Tocqueville. Eu cred că un poet e mai mare decât un ministru. Dacă eu nu eram ministru al Economiei şi Finanţelor, s-ar fi găsit mulţi alţii, o adevărată buluceală, să ocupe această funcţie. Dar dacă eu nu mă năşteam, poeziile pe care le-am scris nu le-ar fi scris niciodată nimeni. Cel care poartă unicitatea fiinţei umane, cel mai mare dar pe care îl avem, este poetul.

A.C.: Motto-ul care îmi sare în ochi, răscolindu-vă cuvintele pe care le înşiruiţi pe site-ul personal spune aşa: „Legea pedepseşte crima, nu păcatul”. Aş dori să-mi explicaţi un lucru. România are „criminali” politici sau doar păcătoşi?
V.V.: Ca orice societate, România are criminali de toate felurile. Pe unii trebuie să-i judece justiţia, pe alţii trebuie să-i judece electoratul.

A.C.: Se spune că nu uităm niciodată de unde plecăm. Povestiţi-mi cele mai frumoase întâmplări care vă leagă de Craiova, oraşul dumneavoastră natal.
V.V.: Mergeam cu bunicul în parc, la Sf. Dumitru, acolo unde el juca tabinet. Mă dădeam iarna cu sania pe strada Mihai Bravul, care era înclinată. Pe vremea aceea zăpezile erau mai darnice cu copiii. Mergeam la meciurile Universităţii, să-i văd pe Oblemenco, Strâmbeanu şi Velea. Mă plimbam cu barca în Parcul Romanescu. Erau nişte nuferi superbi acolo.

A.C.: Care este cea mai importantă misiune care credeţi că v-a fost încredinţată, dacă pot spune aşa? Dar cel mai mare eşec pe care a trebuit să-l gestionaţi?
V.V.: Dacă ar fi să rezum viaţa mea doar în două propoziţii aş spune aşa: „În vremea vieţii mele am aflat cât e de greu să fii întemniţat. Şi, mai ales, am aflat cât e de greu să fii liber”.

A.C.: Dacă aş fi fost fiica dumneavoastră şi mâine v-aş fi anunţat că vreau să intru în politică, ce m-aţi fi sfătuit prima dată?
V.V.: Să pui mâna pe carte. Ca să ai ceva care e numai al tău şi pe care nu ţi-l poate lua nimeni.

A.C.: Mi-a plăcut foarte mult volumul de poezie „Iisus cu o mie de braţe”. Cred că îmbină suferinţa cu nevoia de puritate. Face trimitere către martirii din decembrie 1989 şi, într-un fel, potoleşte puţin din setea cu care mulţi oameni se întorc să deschidă acea „rană” a revoluţiei. Realizez rolul metaforei din titlu, dar vreau să vă întreb ceva ca un copil care nu ştie prea multe: dacă Iisus ar avea o mie de braţe şi s-ar uita azi în jos, spre noi toţi, la ce ar trebui să le folosească?
V.V.: Iisus, ar fi suficient să ne dea câte o mână la fiecare. Întâi, să simţim că nu suntem singuri. Şi în al doilea rând, să învăţăm că o strângere de mână face mai mult decât o sută de legi şi de contracte. Onoarea şi iubirea sunt coordonatele carteziene ale unei vieţi care merită trăită.

179 Responses to “Interviu în Săptămâna de Oltenia:„O strângere de mână face mai mult decât o sută de legi şi de contracte””

  1. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian

    Domnule Vosganian,
    Astăzi domnul Crin Antonescu vorbea despre trădarea unor membri PNL pentru că nu au fost de acord cu candidatura domnului Becali pe listele PNL. Trădare? Ce înseamnă această “trădare”.

    Sincer… mă cutremur.

    Astăzi am luat deja decizia de a nu-i acorda votul domnului Antonescu pentru poziţia de preşedinte, nu mai am nici un pic de încredere în domnia sa. Îmi pare că nu poate simţi democraţia, este incapabil să înţeleagă că o asociere precum un partid politic nu are stăpâni şi slujbaşi ci toţi membrii sunt absolut egali, cu diferenţa că cei aleşi în structurile partidului trebuie să slujească interesului tuturor membrilor (adică are ceva mai multe obligaţii decât un simplu membru fiind în serviciul membrilor de partid) şi să nu impună nimic partidului. Dacă nu înţelege acest lucru ca preşedinte de partid, cum să-l înţeleagă ca preşedinte al României.

    Să ştiu bine că voi sta acasă sau voi merge să anulez votul, eu cu Crin Antonescu nu voi vota pentru prezidenţiale.

    Eu cred că USL ar trebui să caute o variantă alternativă şi mai cred că PNL ar trebui să găsească o alternativă şi pentru postul de preşedinte. Părerea mea este că domnul Tăriceanu a fost un preşedinte al PNL cu mult peste domnul Antonescu… la toate capitolele, inclusiv la capitolul discurs. Şi când spun “cu mult” înţeleg “incomparabil”.

    • @ Bibliotecaru

      Nu cred ca Antonescu se referea la pozitia fata de Becali cand vorbea de tradare. Atunci eu sunt cel mai mare tradator, or Crin nu mi s/a adresat niciodata cu astfel de apelative.

  2. epolitikon spune:

    @VV

    Ce masuri anticriza a luat guvernul Tariceanu, ca mi se pare interesant de retinut dar memoria nu ma ajuta…

    @Bibliotecarul

    Nu cred ca a venit momentul pentru ca USL-ul sa vorbeasca despre Tariceanu. Si cred ca-i mai bine asa. Antonescu a aratat tuturor (inclusiv celor din exterior) ca nu are cuvant, deci nu poate fi un partener credibil. Dar trebuie sa mai stea in prima linie ceva vreme…

    • @ epolitikon

      Guvernul nostru a luat in 2008 un set de masuri anticriza, privind ocuparea, impozitele si finantarea investitiilor. Boc le-a anulat pe toate in prima zi de guvernare.

  3. adam mares spune:

    Referitor la decapitarea din Sectorul 1. Ca sa vedeti cata minte are Antonescu: el insusi spune si cu siguranta si crede – pt ca e logic – ca cei de acolo vor lupta pt castigarea colegiilor PNL, ca si pana acum. Cei de acolo au ceva cu Antonescu, nu cu propriii candidati. Atunci de ce provoci scandal si tensiune in partid inainte de alegeri? Putea sa faca asta dupa alegeri. Dar pt el e mai importanta razbunarea, nu?

  4. adam mares spune:

    Bine ca aparu asta cu interceptarea lui Basescu.

  5. Buddha spune:

    VV
    Maestre, ce naiba s-a intamplat azi in PNL?
    Chiar merita sectorul 1 sa fie decapitat? Eu zic ca nu.

  6. tiberiu spune:

    @Adam Mares
    E ajunul unei batalii politice hotaratoare pentru destinele Romaniei,iar in ajunul unei batalii ofiterii si ostenii trebuie sa fie gata sa execute ordinele comandantului .Crin apreciaza(si eu cred ca apreciaza corect) faptul ca prin cooptarea lui Becali “armata USl-ista” se intareste.Sunt “ofiteri” PNL-isti care cred altfel,e dreptul lor sa incerce sa convinga,dar daca nu reusesc ei au datoria sa execute ordinul “comandantului” Crin.
    Si intr-un stat major se discuta pana la un punct cand comandantul ia decizia finala si din acel moment controversele trebuie sa inceteze.Daca discutiile in contradictoriu continua fara sfarsit situatia scapa de sub control si fiecare incepe sa faca de ii trazneste in cap.

  7. Eva spune:

    @Varujan Vosganian
    Eu nu am nici o obiectie. Interviul va reprezinta. Parca ar fi un plan de recapitulare pentru teza. Totul precis, concis si de bun simt.
    @tiberiu, te obosesti degeaba, au navalit “liberalii” lui Base. Bantuiau pe aici de ceva timp si bagau cate o stramba in dorul lelii dar asta cu Becali le-a picat manusa, au motiv sa se “radicalizeze”.
    @adam mares, numai militarii “au curaj” sa-si trag gloante in cap. Iti dau eu un milion de euro “sa te ajut”.

  8. Buddha spune:

    VV
    All
    M-am uitat pe listele de candidati. Au si plusuri si minusuri. Foarte bine ca Tariceanu candideaza la Senat.
    Dar ma enerveaza ca se regasesc pe lstele alea nume ca Rusanu (desi e un bun specialist), Fenechiu sau Ghise. E parerea mea personala. Ghise n-a facut nimic in afara de circ.
    De jiji nu mai zic nimic, ca-mi vine sa behai… :)
    Eu la mine in filiala nu prea am cu cine sa votez, parca mi-as face buletin de Iasi, Maestre, ca sa va votez. Sau de Arges, ca si prezenta dlui Diaconu ma bucura. :)

  9. adam mares spune:

    @eva
    Cred ca te-am iritat. Inseamna ca am lovit la tinta :-).
    Nu sunt militar.
    OK. Sa-ti dau nr. de cont? :-)

  10. Corina spune:

    @Eva
    Ai o tendinta spre generalizare. Nu toata lumea care nu il adora pe Crin e basista. Te-ai gandit ca mai sunt si alte solutii decat infierea lui Becali? Nu esti curioasa care e programul USL pentru urmatorii 4 ani? Ii oprea Vlad Moisescu sa-l faca?

  11. Corina spune:

    @VV
    Aveti idee prin ce metoda putem orienta macar 25% din discursul PNL spre strategii de dezvoltare pe termen lung, pe politici publice? Oare toti romanii sunt niste simpluti care voteaza pe slogan? Teoretic alegerile se pot castiga si numai cu texte gen “Jos Basescu!”, dar e suficient sa castigi alegerile? ARD are un mesaj comparabil: USL sunt incompetenti. Adica oricine ar castiga alegerile tot coada Europei suntem condamnati sa fim si dupa 4 ani.

  12. Corina spune:

    @VV
    D-na Varga o fi observat ca pe listele de candidati femeile reprezinta cam 10%, cele mai multe in colegii neeligibile? Va informez ca femeile reprezinta peste 50% din populatie. Si populatia neam-prost e destul de numeroasa, dar acolo s-au luat masuri pentru echilibrarea candidaturilor prin preluarea lui Becali. Daca suntem politically corecti cu neamul prost, putem incerca si cu femeile?

  13. Bibliotecaru spune:

    @ epolitikon

    S-au făcut 22 de ani de la revoluţie, în curând 23. Încă nu văd un tip nou de politician, la nici un partid politic. Aici nu mă refer neapărat la unul care să ajungă preşedinte de partid, nu văd nici măcar unul pe la tinere speranţe. Chiar şi cei care au studiat prin străinătate, chiar şi cei care au studiat politică în străinătate. Nu văd un singur politician care să aibă conştiinţă pe deplin democratică. Toţi se îmbulzesc în războiul politic cu capul înainte. Este frustrant.

  14. Bibliotecaru spune:

    Necazul PNL-USL este că se formează un curent de opinie anti-Antonescu chiar înainte de alegeri.

  15. Eva spune:

    @Corina
    Ai dreptate, mai sunt si cei care se visau pe liste…

  16. Eva spune:

    @Bibliotecaru
    De Base sau PDL nu te-ai plans niciodata…

  17. Corina spune:

    @Eva
    In ceea ce ma priveste nici nu mi-a trecut prin gand sa ma aflu pe vreo lista si mai stiu multa lume in aceasta situatie. Nu e momentul sa ne imparti in crinisti si basisti. E suficient ca PNL sa fie mai putin superficial. Daca Crin era manager de companie avea cu totul alta abordare. Si business-ul are politica sa, dar cine construieste pe termen lung e atent si la etica.

  18. Bibliotecaru spune:

    @ Eva

    :D

    Vă aşteptaţi să mă plâng de “Băse şi PDL” pe un blog al domnului Vosganian?

    Nu domniţă, nu o să fac aşa ceva. Eu mă plâng de domnul Băsescu şi PDL pe blogurile celor de la PDL, pe blogul doamnei Udrea, pe blogul doamnei Paul Vass, pe blogul lui Cristian Preda (acolo înainte de a fi blocat), pe alte câteva bloguri PDL până ce am fost blocat şi acolo…

    Credeţi că dacă mă plâng aici de “Băse şi PDL” vine Traian Băsescu şi citeşte aici că “m-am luat cu el în gură”, sau un pedelist de marcă? Aici citesc cei din PNL.

    Scopul meu nu este nicidecum să “înjur” pe cineva, scopul meu este să am o clasă politică mai competentă, mai bună, mai eficientă… în măsura în care mă ascultă cineva.

    Dacă mă apuc să înjur USL-ul pe blogurile PDL şi să înjur PDL-ul pe blogurile USL… nu aş face altceva decât să-i încrâncenez şi mai tare. Or eu nu-mi doresc nimic mai mult în acest moment decât ca acest “război” “politic” (şi pun ghilimele pentru că nu e efectiv nici război şi, mai ales, nu este de natură politică) să se încheie.

    Dacă vreţi să vedeţi cum sunt înjurat de pedelişti, întraţi pe bloguri PDL. :D Sper însă că şi acolo, ca şi aici, spun lucruri, dacă nu savante, măcar de bun simţ.

  19. tiberiu spune:

    @VV
    @All
    Sunt absolut incantat si fericit de modul in care Ponta si Crin fac jocurile in stil de politicieni de nivel mondial, de modul cum au facut ZERO BARAT din Merkel si Barosso pe care Base i-a adus la Bucuresti cu mari sacrificii pentru ca sa 80.000 de USL-isti sa le dea cu tifla de pe Arena Nationala.Aceasta actiune mareata,geniala a avut un impact infinit mai puternic decat aparentele asupra barosanilor din CE si mai ales asupra lui Base care este pur si simplu in corzi si Knockdown. Maciuca care a urmat a cooptarii lui Becali in USL(in ciuda opozantilor)a fost o noua lovitura maiastra aplicata pedistilor ca o nimicitoare “stanga la ficat” executata de Bute in zilele de glorie.
    Pentru acest mod senzational de a face politica militez de ani de zile.
    In acest moment s-a petrecut o rasturnare de situatie politica,sper ireversibila.Barosanii UE si SUA au constatat ca cetatenii romani “fac ceva” pe sustinerea lor pentru base, base s-a facut de ras in fata barosanilor care au mai constatat ca base a devenit un nimeni ca tot efortul lor de sutinere si colac peste pupaza base a constatat ca efortul lui de a incropi o echipa de ciurucuri (ARD plus eventual PP-DD) se alege praful.
    Hip-hip-ura tineti-o tot asa !

  20. Eva spune:

    @tiberiu
    Mesaj simplu: USL este partidul romanilor, PD-L in degrade e partidul UE. Pe banii nostri.

  21. liberalism spune:

    @Bibliotecaru
    Tradarea la care face referire domnul Antonescu n-are legatura cu Becali, ci cu referendumul. Domnul V din acele stenograme pare a fi Vlad Moisescu. Inainte de a lua o decizie pripita, informati-va corect.

  22. tiberiu spune:

    @VV
    Revin asupra controversei legate de ce iubiti mai mult activitatea poetica decat cea politica si ministeriala.
    Veti fi desigur de acord ca orice fiinta umana este absolut unica si irepetabila din toate punctele de vedere fie ca este vorba de infatisarea sa exterioara fie ca este vorba de lumea sa interioara.In consecinta unic si irepetabil este si modul in care omul actioneaza in diversele lui ipostaze.Unic si irepetabil este chiar si modul in care fiecare dintre noi actioneaza in imprejurari asemanatoare.Tot asa cum orice poem este unic si distinct de un altul fie ca este scris de noi sau de altcineva ,tot asa unic si irepetabil este modul cum prestam orice alta activitate umana (fie ea de ministru). Orice activitate am presta ea reflecta modul nostru strict personal de a gandi si de a fi.Dar,revin asupra acestui aspect,in timp ce printr-o activitate publica,ca cea de ministru, persoana poate influenta in bine sau in rau vietile a milioane de oameni,influenta publica a unor poeme este mult mai delicata si exclusiv spirituala chiar si in cazul celor mai mari poeti.Iata de ce va rog insistent sa acordati prioritate absoluta activitatii publice caci situatia tarii este inca una f. grea si veti fi chemat cat mai curand sa puneti umarul la redresarea situatiei economice care ii afecteaza pe cetateni.Veti avea destul timp la pensie sa va dedicati scrisului.
    Cand tunurile vorbesc muzele tac,iar acum este o situatie de beligeranta politica.

  23. Bibliotecaru spune:

    @ liberalism

    Stimate domn,
    Nu sunt eu chemat să judec activitatea politică dintr-un partid care nu este al meu. Nu asta mă deranjează, nici nu vreau eu să stabilesc că “a fost sau nu a fost”. Pe mine mă deranjează faptul că aceste “decapitări” (cum le numeşte presa) al unor filiale sunt iniţiate şi duse la capăt de către preşedintele partidului sau, mai general, de structura “de la centru” (deşi structura de la centru este de fapt o masă cvasi-obedientă relativ la “şeful” partidului… dacă domnul Antonescu ar fi spus invers, cu siguranţă că majoritatea ar fi spus şi ei invers). Acest lucru este antidemocratic. Până şi la PCR “decapitările” filialelor şi excluderile se făceau (măcar formal, de ochii lumii, dar se făcea) de către organizaţia de bază. Aşa e democratic, cel ce te numeşte într-o funcţie te şi demisie… “Decapitarea” de la centru nu înseamnă niciodată îndreptarea unei avarii organizatorice, aceste “decapitări” spun “eşti cu mine, preşedintele tău politic, sau pleci”. Cu celelalte funcţii mai este cum mai este, dar peste organizaţia de bază nu ar trebui să intervină centrul decât, ştiu şi eu, când avem de-a face cu o structură mafiotă sau ceva de o gravitate egală (nu cred că s-a întâmplat niciodată o astfel de avarie).

    Dacă acest domn despre care vorbiţi (care nu-mi este foarte cunoscut, cel puţin după nume) ar fi făcut înţelegeri secrete cu alte partide în defavoarea organizaţiei pe care o conducea, atunci aceste adevăruri ar fi trebuit aduse la cunoştinţa organizaţiei de bază care avea instrumentul democratic de a sancţiona pe “unul de-al lor” aşa cum crede organizaţia de bază de cuviinţă. Preşedintele partidului nu ar fi trebuit să aibă nici cea mai mică legătură cu asta, era o problemă strictă a organizaţiei. Membrii de partid uită ceva, organizaţia de baza are (nu am verificat chiar astăzi, dar nu cred că s-a schimbat) dreptul suveran de a exclude din partid chiar şi pe preşedintele partidului (care, implicit, nu mai este preşedinte). Un şef de organizaţie de bază nu este subordonat nimănui din structura partidului, el trebuie să execute voinţa organizaţiei de bază şi atât. Dimpotrivă, el este cel chemat, ca alături de alţi şefi ai organizaţiei de bază, să numească şi să controleze pe cel (sau cei) aflat (aflaţi) în structura imediat următoare ierarhic. Într-un partid cu valenţe de democraţie cei aleşi servesc structura care îi alege şi nu o conduc autoritar. Astfel, preşedintele partidului trebuie să servească toţi membrii de partid, după cum este însărcinat la Congresul partidului (sau convenţie naţională, sau oricum îi spune, dar tot congres e), să o facă. Astăzi “aleşii” continuă să fie conducători şi nu oameni în serviciul celor care i-au ales. Aici ar trebui schimbată paradigma societăţii ca să existe democraţia. Traian Băsescu vrea să fie şef pentru că este preşedinte, Victor Ponta vrea să fie şef că este premier, preşedinţii de partid vor să fie şefi… toţi vor să fie şefi. În momentul în care ei vor fi “servitori”, adică oameni în serviciul public, atunci vom avea şi democraţie. Până atunci nu ieşim de sub semnul oligarhiei.

    Domnia voastră, cineva care şi-a ales un nick pretenţios vis-a-vis de libertatea şi democraţia, ce părere aveţi?

  24. adam mares spune:

    @Tiberiu
    Faci prea mult caz de unicitate. E adevarat, suntem unici, dar, in acelasi timp, suntem si foarte comuni. Iar ceea ce ne leaga pe noi, oamenii, este ceea ce avem in comun: sentimente, valori, idei, viziuni. Restul este forma de expresie.

  25. liberalism spune:

    @Corina
    Nu pot sa va inteleg acest radicalism. Decat Becali mai bine opozitia. Chiar sta lumea in loc din cauza lui Becali? (Nici mie nu-mi place Becali, dar nici nu fac un capat de tara ).
    Il prefer pe Becali in detrimentul tuturor pedistilor care ne-au sfidat si ne-au mintit. Prefer sa-l vad pe Becali, decat s-o vad pe Anastase. Aceasta Anastase a jignit-o pe doamna Campeanu intr-un mod grosolan.
    Va spuneam de politicieni care au jignit femeile…Oare cum ati reactionat cand domnul Orban, un liberal de frunte, jovial si elegant a comis-o in pragul alegerilor trecute? Orice om poate gresi. Pe Becali il stim foarte bine si nici nu putem avea asteptari de la el in ce priveste comportamentul. Inca o data va spun, nu Becali este problema .

  26. Bibliotecaru spune:

    Deşi nu am reuşit să găsesc în mod natural statutul PNL pe prima pagină a site-ului partidului (care nu poate fi găsit nici pe google, habar nu am de ce), am reuşit să-l găsesc cu metode specifice de căutare…

    http://www.pnl.ro/pagina/documente-de-infiintare

    Aş vrea să reamintesc atribuţiile unei organizaţii locale, pentru a vedea ceea ce nu trebuie să vină de la centru…

    Articolul 39
    Organizaţiile locale – comunale, orăşeneşti sau municipale – ale Partidului Naţional Liberal au următoarele obiective:
    a) să elaboreze propuneri, proiecte şi programe de dezvoltare locală;
    b) să se ocupe de informarea, de PREGĂTIREA şi de SPECIALIZAREA reprezentanţilor şi candidaţilor PNL în probleme de administraţie publică;
    c) să prezinte şi să facă cunoscută poziţia PNL în problemele de interes public, naţional sau local;
    d) să crească numărul de membri aderenţi, de susţinători, de simpatizanţi şi de votanţi;
    e) să asigure resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii proprii;
    f) să elaboreze şi să fundamenteze poziţia organizaţiei locale şi a aleşilor locali în problemele şi deciziile de interes local;
    g) să coordoneze activitatea aleşilor locali în structurile administraţiei publice locale în care au fost aleşi;
    h) să formeze o bază de date proprie cu privire la nevoile şi la resursele locale.

    Articolul 40
    La nivelul organizaţiilor locale Partidul Naţional Liberal are următoarele organisme de conducere:
    a) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei;
    b) Biroul Politic – la nivelul secţiei de votare, cartier, comunal, orăşenesc sau municipal.

    Articolul 41
    (1)Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale se întruneşte cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Local, a Biroului Politic Teritorial sau din proprie iniţiativă la cererea majorităţii simple din numărul membrilor activi ai organizaţiei.
    (2)În situaţii deosebite, precum alegeri anticipate, Congres Extraordinar, alianţe sau fuziuni, iniţiative politice de interes naţional major – Biroul Politic Local are obligaţia să informeze şi să consulte Adunarea Generală a membrilor.

    Articolul 42
    (1) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
    a) analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese precum şi a membrilor aleşi sau numiţi în administraţia locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;
    b) alege membrii Biroului Politic pe o perioadă de 4 ani şi îi revocă atunci când se impune. Revocarea o poate cere Biroul Politic Teritorial sau o treime din membrii cu drept de vot ai organizaţiei;
    c) APROBĂ la nivel local măsurile necesare realizării Programului şi strategiei partidului;
    d) VALIDEZĂ măsurile organizatorice necesare dezvoltării organizaţiei;
    e) dezbate şi aprobă raportul de gestiune şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
    f) APROBĂ listele de candidaţi pentru alegerile locale – primar şi consilieri locali – propuse de către Birourile Politice Locale şi le supune spre definitivare şi validare Birourilor Politice Judeţene şi Delegaţiei Permanente Teritoriale;
    g) alege delegaţii la Conferinţa Teritorială.
    (2) Adunarea Generala este organism deliberativ.

    Articolul 46
    (1)Biroul Politic Local are următoarele atribuţii:
    a) planifică, conduce, coordonează şi monitorizează activitatea organizaţiei locale în intervalul dintre Adunările Generale;
    b) validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier;
    c) evaluează conducerea operativă a organizaţiilor de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier;
    d) pregăteşte selecţia de candidaţi pentru alegerile locale;
    e) organizează campaniile electorale la nivel local şi răspunde în faţa Biroului Politic Teritorial de îndeplinirea obiectivelor electorale;
    f) contribuie la întocmirea proiectelor de dezvoltare locală;
    g) efectuează selecţia şi propune Adunării Generale listele de candidaţi pentru alegerile locale – primari şi consilieri locali – şi le transmite spre definitivare Biroului Politic Teritorial;
    h) efectuează selecţia listelor de candidaţi pentru consilierii locali propuşi de organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier şi le supune aprobării Adunării Generale;
    i) întocmeşte evidenţa membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor;
    j) aprobă cererile de înscriere în organizaţie;
    k) gestionează mijloacele financiare şi materiale ale organizaţiei;
    l) îndeplineşte hotărârile organismelor de conducere superioare;
    m) organizează activităţile necesare îndeplinirii atribuţiunilor sale;
    n) propune Biroului Politic Teritorial aplicarea de sancţiuni;
    o) propune Biroului Politic Teritorial cooptarea de membri în Biroul Politic Local în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local.
    (2)Preşedintele Biroului Politic Local este preşedintele organizaţiei şi are următoarele atribuţii specifice:
    a) reprezintă partidul în relaţiile oficiale în zona lui de activitate;
    b) prezidează şedinţele Biroului Politic Local şi ale Adunării Generale
    c) participă la şedinţele Delegaţiei Permanente Teritoriale, pe care o informează permanent cu privire la activitatea sau la evenimentele petrecute în organizaţia pe care o conduce.
    d) supune aprobării organismelor de conducere locale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii teritoriale a partidului;
    e) numeşte şi revocă secretarul – trezorier al organizaţiei şi răspunde direct de modul în care acesta îşi îndeplineşte atribuţiile;
    f) răspunde de asigurarea încasării cotizaţiilor, de respectarea termenelor de rezolvare a cererilor de înscriere în PNL, de transmitere a bazelor de date lunare la Secretariatul Filialei PNL şi de achitarea obligaţiilor financiare ale organizaţiei la nivel local şi teritorial;

    Iată o serie de obligaţii la nivelul organizaţiei locale care nu ar trebui să ajungă să fie comandate de la centru.

  27. Bibliotecaru spune:

    Recomand recitirea statutului din când în când…

  28. Bibliotecaru spune:

    Articolul 53
    Delegaţia Permanentă Teritorială are următoarele atribuţii:
    a) analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală;
    b) îndeplineşte hotărârile conducerii centrale a partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului şi a strategiei partidului;
    c) stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;
    d) evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audienţa reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcţionări şi reprezentări;
    e) validează listele de candidaţi pentru consilieri judeţeni, respectiv pentru consilierii de sector ai Municipiului Bucureşti, propuse de către Biroul Politic Teritorial;
    f) validează lista de candidaţi pentru primari aprobată de Adunarea Generală şi definitivată de Biroul Politic Teritorial, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ;
    g) hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Politic Teritorial;
    h) alege delegaţii la Congres la propunerea Biroului Politic Teritorial;
    i) aprobă şi transmite spre validare Consiliului Naţional Executiv candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru Parlamentul European;
    j) aprobă şi propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale sub media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni si la votul pentru Parlamentul European;
    k) în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Teritorial;
    l) validează propunerile de dobândire a calităţii de membru activ înaintate de organizaţiile locale;
    m) în situaţii deosebite, când organismele de conducere la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local al municipiului reşedinţă de judeţ sau demiterea preşedintelui acestuia.

    Sigur, toate partidele au introdus în statut posibilitatea excluderii de la centru a membrilor de partid şi cam toate partidele au şi folosit această prevedere. Eu nu spun că este nestatutar, eu spun că este nedemocratic.

    Articolul 68
    Delegaţia Permanentă are următoarele atribuţii:
    a) adoptă măsurile ce se impun pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului;
    b) adoptă şi aplică Programul de guvernare, precum şi programele şi politicile sectoriale ale partidului, în funcţie de evoluţia social-politică a ţării;
    c) aprobă fuziunile şi alianţele cu partide politice, precum şi orice alte înţelegeri politice negociate şi propuse de Biroul Politic Central;
    d) analizează activitatea parlamentarilor, a parlamentarilor europeni şi a demnitarilor partidului în funcţiile publice din administraţia centrală şi dispune măsurile ce se impun;
    e) între Congrese, stabileşte însemnul şi semnul electoral al partidului;
    f) desemnează candidatul PNL la funcţia de Preşedinte al României;
    g) stabileşte candidatul partidului la funcţia de prim ministru, la propunerea Biroului Politic Central;
    h) stabileşte candidatul la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pe cel la funcţia de preşedinte al Senatului;
    i) poate solicita rapoarte de activitate de la persoanele numite de partid în Guvern şi în administraţia publică centrală;
    j) analizează şi aprobă rapoartele de activitate ale Biroului Politic Central, ale grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni;
    k) convoacă şi stabileşte data, locul, numărul şi norma de reprezentare pentru delegaţiile la Congres şi propune ordinea de zi a acestuia;
    l) propune Congresului adoptarea şi/sau modificarea Statutului partidului;
    m) aplică sau propune sancţiuni faţă de membrii partidului în conformitate cu prevederile Statutului;
    n) stabileşte adresa Sediului Central al partidului;
    o) atribuie sau retrage calitatea de Preşedinte sau de membru de onoare al PNL, la propunerea Biroului Politic Central sau a Delegaţiilor Permanente Teritoriale.

  29. tiberiu spune:

    @Adam Mares
    E clar ca exista o anumita marja si in ceeace ne uneste si in ceeace ne distinge.Chiar si intre membrii unei familii legate puternic prin existenta,sentimente,educatie,interese comune echilibrul intre ceeace ne uneste si ceeace ne separa este de cele mai multe ori extrem de fragil si intr-un mod extrem de particular in fiecare caz.

  30. Eva spune:

    Prin 2007 te jucai cu webcam (si nu numai), imbracat in ochelari si barba. Acum te joci cu statutul unui partid al carui membru nu esti.
    Interesante hobby-uri ai…

  31. Eva spune:

    @tiberiu
    Pentru militari, unicitatea este practic interzisa. Ca si democratia.

  32. tiberiu spune:

    @Eva
    Deoarece unicitatea universului interior si liberatea de a gandi este absoluta nu pot exista nici bariere absolute in exprimarea lui exterioara.
    Un om poate fi constrans de anumite situatii sa-si cenzureze trairile, dar chiar si in cazul celor care se disimuleaza exceptional trairile reale razbat involuntar prin limbajul corporal sau prin tonul vocii indiferent cat de “talentata” ar fi persoana.

  33. Eva spune:

    Cred ca Merkel, Baroso, Base et Co tocmai impotriva unicitatii si libertatii de gandire si expresie lupta cu inversunare. Pentru ei este acceptabil doar raspunsul “am inteles, sa traiti!”, indiferent ce ar face sau spune. De aceea domnul Varujan Vosganian nu putea fi un comisar european pe gustul lor. Ca ministru de finante, domnul VV a fost un bun roman, ca poet este un spirit liber, ca romancier este un martor incomod al istoriei pentru ca se intalneste in Cartea soaptelor dulcele vers al poetului cu pragmatismul matematicianului. E “trunchiul cerebral” care uneste emisfera stanga (economico-matematica) cu emisfera poetica (dreapta) si e istoria care aduna neamurile si generatiile. E armean din sange, roman din intamplare si universal prin Cartea soaptelor. Ca ministru e doar roman, ca scriitor este universal.

  34. Mihail spune:

    @Varujan,

    Eu as propune sa nu jucam de-a sediul si de-a alegatorii. Nu are importanta. Cred ca dvs. reprezenati pe alegatorii din acele comune, nu perimetrul pe care sta asezat sediul.
    Apoi, spuneti-mi, va rog, adresa sediului dvs. de campanie.
    Eu promit ca ma prezint la el si ma apuc de “munca e jos”: lipit afise, urlat pe strada etc.
    In plus, daca doriti, merg ca reprezentant PNL la o sectie de votare din acele comune.
    Carburantul il platesc eu.

  35. diana spune:

    domnule Vosganian , stiti ceva despre asta ?

    Adrian Munteanu
    http://www.adrianmunteanu.arts.ro

    Scrisoare deschisă
    La Milano voi fi singur

    Câteva zile mai sunt până când se va deschide prima ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Milano. De mult se ştie, aproape de la începutul anului, că printre cei trei scriitori din Europa, invitaţi de onoare ai manifestării aflată sub patronajul Consiliului Europei, alături de un nord irlandez şi un francez, se numără şi un român, subsemnatul, Adrian Munteanu, autorul a şapte volume de sonete, membru al Uniunii Scriitorilor din România. De aproximativ o lună, organizatorii Târgului milanez m-au anunţat că am fost ales să mi se decerneze, într-o conferinţă de presă care va avea loc în 28 octombrie, ora 10, marele premiul al acestei ediţii inaugurale a Târgului Internaţional de Carte, premiul european NUX. Un sonetist român premiat chiar în patria lui Petrarca!
    Pe parcursul lunilor din urmă, organizatorii au trimis adrese tuturor instituţiilor româneşti care îşi asumă sarcini culturale, adrese prin care anunţau că un scriitor român urmează să deschidă seria premiilor acestui eveniment, îşi exprimau „onoarea de a celebra cultura română în Europa”, şi îi invitau să devină, în mod gratuit, parteneri ai manifestării. Singura lor obligaţie, mai mult morală, era aceea de a populariza evenimentul, de a se lăuda cu truda şi izbânda scriitorului care îi reprezintă. Pentru aceasta, sigla instituţiei respective ar fi tronat pe site-ul Târgului milanez de carte. Singura instituţie care a răspuns acestei invitaţii a fost Primăria Braşov, oraşul meu natal, a cărei siglă se poate vedea pe site-ul http://www.saloneinternazionaledellibro.it.
    În privinţa instituţiilor centrale din România, de la Ministerul Culturii până la I.C.R., televiziuni şi radiouri, TĂCERE!!! În prelungirea aceleiaşi inexplicabile atitudini venite de sus, nici o editură din România nu va fi prezentă la Milano. Totuşi, cu o bunăvoinţă remarcabilă, organizatorii au vrut să dea consistenţă prezenţei româneşti la prima ediţie a evenimentului din nodul Italiei şi au invitat, suplimentar, o excelentă interpretă din ţara noastră, pe Maria Răducanu, care va susţine un recital. În plus, pe cheltuiala organizatorilor, s-a editat un pliant de prezentare a scriitorului premiat, pliant intitulat „Şoaptele clipei – Parole sussurrate dall’istante”, care conţine un CV în ambele limbi si un grupaj de sonete traduse excelent în italiană, cu mare probitate profesională, dăruire şi sensibilitate de poetul Eugen D. Popin. Pliantul va fi distribuit în câteva sute de exemplare în perioada manifestării de la Milano. După cum putem trage concluzia, străinii şi-au făcut datoria cu prisosinţă, o colaborare pe care o apreciez ca deosebită, pilduitoare, şi pe care mi-aş dori să o văd şi în Romania.
    Din afara ţării şi-a exprimat dorinţa de a fi partener al Târgului Ambasada României la Roma. Numai că totul urma să rămână la nivelul unei declaraţii. O persoană din cadrul ambasadei, răspunzătoare de legăturile cu comunităţile româneşti din peninsulă, doamna Ramona Raus, a schimbat, o vreme, amabile mesaje cu organizatorii, promiţând că, neîntârziat, va fi la Milano, la ceremonie. Apoi schimbul de mesaje a încetat brusc. Aflu abia acum că, între timp, persoana respectivă a fost mutată, are alte însărcinări la Bucureşti, pe principiul că diplomaţii, ca mai toate persoanele din administraţie, inclusiv specialiştii de toate categoriile, trebuie musai schimbaţi – ca să preiau o sintagmă folosită într-un clip publicitar – ca izmenele, după cum bate vântul politichiei.
    Organizatorii de la Milano au invitat-o pe doamna Raus să participe la eveniment, pe cheltuiala lor, fără să ştie că, între timp, nu mai era în Italia.
    În aceste condiţii, înţelegând că trebuie să fac tot ce pot de unul singur, simţind o greutate pe umerii mei, o responsabilitate care nu era legată numai de persoana mea, am început să-mi ocup timpul cu contactele, împărtăşind bucuria premiului ce urmează să-l obţin. Nu am cerut nimic nimănui. Doar să se ştie, să ne bucurăm împreună. Am schimbat mesaje inclusiv cu doamna Ramona Raus care, amabilă, a sugerat, la un moment dat, o acţiune de prezentare în capitala Italiei, sub egida Academiei di Romania. Mi s-a indicat că trebuie să mă adresez directorului acestei instituţii, domnul Mihai Bărbulescu. I-am scris, spunându-i de premiul ce urma să-l obţin şi oferindu-mă să susţin un recital de poezie, eu fiind, în egală măsură, un actor care mă produc deseori cu ocazia diferitelor manifestări pe care le organizez, cu instrumentişti sau de unul singur. Cei ce m-au văzut într-o manifestare de acest gen ştiu că nu mă fac niciodată de râs. Nu aveam pentru aceasta nici o pretenţie financiară. Doar avansam rugămintea de a fi cazat pentru o noapte, până voi lua avionul de întoarcere. Răspunsul Academiei a fost cel mai concis : Tăcere. Am repetat mesajul după o lună, cu acelaşi rezultat. Dacă în cazul relaţiei cu un român o asemenea atitudine e aproape firească, pentru că noi suntem învăţaţi cu impoliteţea autorităţilor, m-am întrebat care este imaginea pe care şi-o fac străinii despre instituţiile româneşti dacă acest procedeu al întârzierilor în răspuns sau chiar al ignorării mesajelor primite s-ar continua şi în alte situaţii? Şi m-am întrebat, în prelungirea dialogului cu mine însumi: în cazul instituţiilor culturale nu funcţionează obligativitatea de a răspunde, cel mult în 30 de zile, la adresele pe care le primesc? Adică personalul din cultură nu are nici o obligaţie legală, trăieşte în dispreţul legilor, nu trebuie să-şi justifice în niciun fel activitatea sau inactivitatea, nu trebuie să arate în vreun fel dacă îşi merită salariul, deloc de neglijat, desemnarea pe tărâmuri mult mai tihnite?
    M-am adresat ICR-ului de la Bucureşti, oferindu-mi, în acelaşi context, serviciile. Nimic, nici măcar un cuvânt de felicitare sau unul de refuz. Am scris celei mai apropiate filiale faţă de Milano a ICR-ului, filiala de la Veneţia. Le-am spus că mă voi afla la Milano în perioada 26-29 octombrie si îmi ofeream sprijinul pentru realizarea unei acţiuni. Nu ar fi implicat decât costurile de transport pentru o aruncătură de băţ. Mi s-a răspuns că programarea unor eventuale manifestări nu se poate face, din raţiuni financiare, decât de pe un an pe altul şi numai dacă aprobă Bucureştiul. Care raţiuni financiare, m-am întrebat, dacă eu eram acolo, lângă ei, ajuns pe banii organizatorilor de la Milano, nu pe banii statului român? Ar fi trebuit doar un pic de iniţiativă, de bun-simţ şi de dorinţă de a face ceva. Anul următor, şi în ideea în care propunerea ar fi fost acceptată de Bucureşti, deşi cred că a fost doar o pasare de responsabilitate, ar fi însemnat costuri de transport din România în Italia. Dar cine să gândească la aceste aspecte economice mărunte – continuam eu să mă întreb de unul singur – când în Romania se cheltuiesc, cu generozitate, sute de mii de euro pentru promovarea unor autori şi a unor opere traduse în zeci de limbi pe bani publici, numai cu vaga speranţă că se va ajunge la un mare premiu internaţional, se dau burse pe criterii doar de unii ştiute, se fac deplasări costisitoare, se organizează în lume evenimente de multe ori cel puţin dubioase, oricum nereprezentative, în urma unor desemnări netransparente de persoane indicate de mai marii vremelnici ai instituţiilor culturale, cei care stabilesc ierarhii pe un colţ de birou, în dispreţul absolut al publicului, singurul care va decide, în final, ce îi place şi ce nu, ce va rezista după trecerea timpului?
    Revistele literare mari nu au catadicsit nici ele să anunţe evenimentul, măcar în două rânduri. Cum să mişte vreun deget, din moment ce nu fac parte din grupul „consacrat” al truditorilor condeiului, îmi plătesc singur sau cu banii unor sponsori privaţi cărţile pe care le scot, nu sunt prieten de bodegă cu nimeni, nu sărut mâna şefilor, nu le fac urări la ziua aniversară, nu sunt înregimentat politic, deci nu sunt? Cum să reacţioneze altfel publicaţiile când propria Uniune a Scriitorilor nu-şi cunoaşte membrii? Un reprezentant al Uniunii a dat telefon la Braşov preşedintelui de filială, ca să-l întrebe cine sunt şi de unde am răsărit? Ca dovadă a faptului că, probabil, este o degringoladă totală în evidenţele instituţiei, nu se cunoaşte ce fac membrii ei, ce realizări, neîmpliniri sau doleanţe au, temporarii ocupanţi ai funcţiilor de conducere comportându-se aidoma sediului de pe Calea Victoriei, care este gata să se prăbuşească. Ar fi fost mai cinstit să-mi dea chiar mie telefon, să ne auzim în direct. I-aş fi spus că sunt membru al Uniunii de câţiva ani, că îmi plătesc conştiincios cotizaţia anuală, că nu am cerut burse, bani pentru publicarea cărţilor mele, nu am primit bani pentru participare la lecturi publice, nu am fost delegat în comitete şi comiţii şi nu am cerut zile de odihnă în staţiunile unde o mai fi având edificii Uniunea. Singurii care au răspuns, felicitându-mă, urându-mi succes, au fost unii „colegi de suferinţă literară” şi cititorii. Cei peste 10.000 de prieteni de pe facebook, de pe site-uri literare, cei ce mi-au citit cărţile, cu care m-am întâlnit accidental la manifestări, adică cei cărora le sunt destinate sonetele mele. Mie îmi este de ajuns, pentru mine aceasta este proba recunoaşterii. Se adaugă gestul organizatorilor de la Milano, indiferenţi la ierarhiile şi sugestiile din ţară. Au decis aşa cum le-a dictat conştiinţa, au ales pe cine au considerat ei, nu ce li s-a sugerat de către alţii. Să fie clar, nu îi cunosc, nu ne-am întâlnit încă faţă în faţă, nu am fost niciodată la Milano, dar am o mare preţuire pentru atitudinea lor, pentru demnitatea şi independenţa lor.
    Aşa se face că la Milano, în 28 octombrie, ora 10, voi fi singur la conferinţa de presă şi în momentul în care mi se va decerna premiul. Poate vor mai apare câţiva români, care au aflat de eveniment de la mine, de pe site-uri şi de pe facebook, pentru că ambasada noastră nu a transmis nimic comunităţilor româneşti cu care ar trebui să fie în contact, nu a suflat o vorbă. Aceasta în timp ce pe site-ul amabasadei României la Roma există o pagină numită „prezenţe culturale româneşti”. Ştiţi ce conţine această pagină ? ESTE GOALĂ!!! Aflu în ultima clipă că schimbările la ambasadă au fost masive, inclusiv amabasadorul, nu există încă un înlocuitor, iar un binevoitor secretar II pe probleme politice, Laviniu Enii, m-a sunat cerându-şi scuze pentru neînţegerile de care nu el este răspunzător, venit de numai o lună la Roma, şi anunţându-mă că, probabil, va fi prezent la premiere consulul nostru la Milano. Probabil.
    Iată de ce la Milano nu voi reprezenta nici o instituţie din România. Mă voi reprezenta pe mine însumi şi pe toţi truditorii din ţară ignoraţi ca şi mine. Extrem de trist mi se pare ca lipsa de reacţie a oficialităţilor să se facă cu atât de mare evidenţă, cu stridenţă şi impoliteţe. Aproape dureros, dar specific nouă.
    La întoarcere le spun tuturor că nu mă interesează felicitările nici unei instituţii, nu voi răspunde la invitaţiile nimănui, nu voi fi monedă de schimb în campania electorală. Înainte de toate, ca să se întâmple ceva bun în ţara asta, trebuie să se treacă la o reconstrucţie morală.

  36. liberalism spune:

    @Bibliotecaru
    Va multumesc pentru efortul de a posta articolele statutului PNL. Va admir tenacitatea de a faulta unele nereguli, dar, in acelasi timp, nu pot afirma daca acele derogari ale Consiliului National Executiv nu sunt statutare. Eu nu-l pot acuza pe domnul Antonescu ca a “decapitat” de unul singur acele filiale. Nu stim ce s-a intamplat in sanul familiei. Poate trebuia facuta aceasta curatenie…Votul a fost in unanimitate. Credeti ca liberalii pot fi comparati cu pedistii? Acei pedisti care la ridicarea unui deget voteaza in necunostinta de cauza?
    Cat despre liberalismul meu, pot sa va spun ca agreez doctrina liberala si ma rog sa apuc ziua cand PNL va avea o majoritate covarsitoare pentru a-si putea pune in aplicare liberalismul. Pana atunci o sa asistam la aceasta politica de forta, de compromis care nu prea are legatura cu doctrina. Cum ar fi fost guvernarea Tariceanu daca nu era minoritara si la mana pesedistilor? Cate concesii au facut, pentru a duce pana la capat guvernarea? Cum e sa lucrezi , se iei decizii cu amenintarea motiunii? Credeti ca domnul Antonescu sau liberalii sunt fericiti ca au dat mana cu pesedistii? Dar mai puteau da mana cu pedistii? Cei de acum, care nu au facut decat sa cada in ridicol datorita servilismului fata de Basescu? Elitistii care-i tin isonul basescului, cum pot fi catalogati?
    PNL nu inseamna Antonescu. Partidul nu este la mana domnlui Antonescu. Si daca sunt discutii si contre, asa este normal. De aceea sunt liberali, ca sa-si spuna fiecare parerea. In PNL se respecta libera exprimare, chiar si exprimarea din “afara casei”. In concluzie , increderea mea in liderul PNL nu s-a degradat. Vom trai si vom vedea daca domnul Antonescu a gresit cu strategia, sau nu.

  37. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian

    Se prea poate ca la nivel naţional să fie aşa, în cazul meu însă nivelul de încredere (şi de preţuire) faţă de domnul Crin Antonescu a plecat de undeva de foarte de sus şi a ajuns undeva foarte jos (cam unde este şi Traian Băsescu) fără să urce nici un moment, indiferent de “scorul” scos în alegeri.

  38. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian

    Ba am să vă spun şi altceva, dacă PNL ar fi un partid format numai din elitele societăţii române, oamenii cu ştaif ai României, eminenţele cenuşii… vă dau cuvântul meu că nu aş avea nevoie de un PNL mai mare de 10%. Eu unul nu văd PNL ca un partid de mase largi populare, alte partide au o astfel de tradiţie şi necesitate. PNL-ul de 10% ar putea să conducă România prin nişte iniţiative legislative extrem de inteligente la care ceilalţi să achieseze.

  39. epolitikon spune:

    @VV

    Ma rog, raman in continuare convins ca guvernul Tariceanu nu a facut nimic pentru a pregati tara pentru scaderea drastica a cresterii economice, nu neaparat de criza. De fapt a fost cel mai bun guvern de stanga pe care l-a avut Romania in ultimii 22 de ani.

    Desigur, asta nu inseamna ca guvernul boc si PDL-ul nu trebuie sa plateasca cu varf si indesat pentru rezultatele catastrofale.

    • @ epolitikon

      Imi pare rau ca nu ai parcurs postarile de pe acest blog in care explicam care a fost nivelul investitiilor in perioada guvernarilor noastre. Un guvern care creeaza jumtatate de milion de locuri de munca si ajunge cu rata intestitiilor la 32% din PIB nu poate fi un guven de stanga. Masurile sociale au fost consecinta cresterii economice, caci rata indatorarii a scazut la un nivel de numai 13% din PIB, cel mai mic din UE in acea vreme. Asadar, mai gandeste-te.

  40. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian

    Uitaţi aici un discurs politic de excepţie:

    Băsescu poate fi vinovat pentru multe – pentru dispariţia flotei, pentru că şi-a dat o casă în calitate de primar, pentru fraudarea morală (şi, poate, nu numai) a alegerilor prezidenţiale, pentru diverse încălcări ale Constituţiei, pentru minciuni, pentru haosul instituţional, pentru destrămarea statului, pentru pierderea unei imense şanse de modernizare a României prin (ne)utilizarea fondurilor europene, pentru dezbinarea din ţară, pentru creşterea opţiunilor politice anti-sistem, etc., – dar vina lui principală este aceea de a fi generat, de-a lungul a 8 ani, enorm de multă antipatie şi chiar ură împotriva lui iar acestea servesc, acum, drept justificare pentru adunarea în orice condiţii – a tuturor voturilor care să ducă la obţinerea a peste 50% din opţiuni, la 9 decembrie.
    (http://nastase.wordpress.com/2012/10/20/vina-principala-a-lui-basescu-2/)

    Asemenea vorbe mi-aş dori în discursului domnului Crin Antonescu…

  41. Bibliotecaru spune:

    @ liberalism

    Chiar spuneam cred că nu este neapărat vorba de încălcarea statutului ci de acuta lipsă de simţ al democraţiei din partid. Democraţia însemna lăsarea membrilor la nivelul la care este problema, respectiv la sector dacă am înţeles bine, să-şi rezolve diferendele. Ar fi fost de dorit ca “evenimentul” să fi fost anunţat chiar la acest nivel.

  42. adam mares spune:

    @eva
    Nu sunt militar, ti-am mai spus, sunt umanist. Daca unicitatea cuiva rezoneaza in alte unicitati, inseamna ca exista un fond comun de umanitate. Altfel, unicitatea ta e o forma de autism.

  43. adam mares spune:

    @eva
    Pt mine, cele mai importante sunt valorile umaniste, desi pretuiesc originalitatea in orice domeniu.
    Nu uita insa ca oamenii pot fi unici si prin rau, pot fi originali si in monstruozitate. Intelegi ce vreau sa spun?

  44. adam mares spune:

    @VV
    Cred ca nu este nicio problema sa invingi o femeie intr-o lupta electorala (unde ea este om politic, iar nu femeie) sau intr-un agon profesional (unde, de asemenea, conteaza competenta, nu sexul).
    E urat sa invingi o femeie jignind-o sau speculandu-i slabiciunile feminine.

    • @ adam mares

      In principiu ai dreptate, in lupta politica nu trebuie sa ai rezerve de gen. Cu toate astea o anumita sensibilitate exista si nu ti-o poti reprima. Asta nu inseamna ca esti misogin, ci dimpotriva.

  45. tiberiu spune:

    @VV
    Eu in locul dv as incerca sa discut cu Becali si sa ii rog sa fie retinut in declaratii pentru a nu inflama si mai mult controversele.Becali poate fi util daca ar putea fi putin disciplinat.

  46. tiberiu spune:

    @VV
    Becali poate fi o solutie isteata pentru a contracara efectul PP-DD daca Becali este pus pe “sina”..Eu va inteleg opinia, a d-lui Tariceanu si D-lui Orban dar pe de alta parte il aprob initiativa lui Crin de a-i racola pe D-l Roman,Ciorbea si Becali pentru a contracara constructia de ciurucuri ARD, chiar daca mezalianta cu Becali pare zbanghie.Incercati sa manevrati astfel incat PNL si USL sa se foloseasca de Becali si nu invers.

  47. lordul john spune:

    @VV

    Am participat vineri, la Bucuresti, in calitate de membru la conferinta anuala a retelei de excelenta a limbii romane folosite in institutiile UE aflata sub conducerea onorifica a academicianului Marius Sala. Am fost uimit sa aflu ca nici la Parlamentul Romaniei, nici la nivelul Ministerelor nu exista terminologi care sa fie preocupati de redactarea clara si fara echivoc a textelor de lege.

    Stiti daca Senatul apeleaza la specialistii in terminologie inainte de aprobarea legilor?

    • @ lordul john

      La noi se ocupa Consiliul legislativ de treaba asta Ei ar trebui sa aiba. Si, de asemenea, Parlamentul. Si daca stau sa ma gandesc bine, si Guvernul care scrie proiectele.

  48. liberalism spune:

    @Bibliotecaru
    Oare nu este democratic sa se respecte statutul? Daca s-a respectat, care-i problema (nedemocratica)?
    Cat despre partidul de 10% (imi cer scuze ca-mi spun parerea), cum credeti ca va putea acesta initia legi si mai ales aceste legi sa fie si adoptate? Cine de la putere ii va baga in seama? Cu 10% este clar ca esti in opozitie, iar daca vrei sa fii la guvernare cu acel procent ar trebui sa faci mult mai multe compromisuri.
    PNL-ul este un partid national. Daca vreti un partid al elitelor ce va opreste sa-l infiintati? Dar daca va treziti cu elitistii Liiceanu, Plesu, Patapievici etc., ce v-ati face? Eminentele cenusii, elitistii pot sa-si aduca aportul PNL-ului indiferent de procentul acestui partid. Ma repet si-mi cer scuze. Politica zilelor noastre nu este ceea ce asteptam unii dintre noi, dar aceasta este situatia acum.
    Ce lectie de democratie ne-a dat mai marii Europei…
    Ce lectii ne da CSM-ul…Acum s-a autosesizat cand au aparut stenogramele cu Basescu, dar cand au aparut atatea alte stenograme, ce-a facut acest CSM? Acestea sunt problemele grave. Elitistii de care vorbiti ce fac pentru democratie? Cei care au pretentii foarte mari, dar nu se implica, cu ce ajuta democratia?

  49. Bibliotecaru spune:

    @ liberalism

    Statutul permite, ca stare de excepţie, celor de la centru să demită pe cineva din filială. Statutul permite, ca regulă, organizaţiei să-şi schimbe “conducerea”.

    Sunt deci două căi de schimbare a “conducerii” (eu nu prea sunt de acord cu acest termen de “conducere” dar dacă aşa e folosit…), una de jos în sus, pe cale democratică pentru că masa organizaţiei hotărăşte cine este preşedintele organizaţiei, şi una anti-democratică, de sus în jos, antidemocratică pentru că un om ia decizii împotriva unei eventuale hotărâri a organizaţiei în cauză.

    Iniţierea unei legi nu este o problemă. Şi un singur parlamentar poate depune o iniţiativă… de ce să aibă probleme 10% din Parlament să depună o iniţiativă legislativă

    O lege care este cu adevărat bună şi necesară nu va fi blocată de nimeni. Cine blochează o lege necesară, scuzaţi expresia, trebuie să fie cretin. Sigur, se mai bat ei în legi, dar se bat în legi care creează avantaje şi nu pe cele necesare.