Pentru că în ultimele zile, câţiva dintre bloggerii noştri au deschis discuţia despre modificarea Codului Fiscal, iată un studiu pe care l-am efectuat la solicitarea Institutului Naţional de Cercetări Economice privind acest subiect:
” Este necesară, în prezent, o relaxare fiscală? Este ea posibilă, în sensul corelării ei cu o politică bugeară prudentă? Există premisele unei administrări eficiente a politicii fiscal-bugetare, astfel încât relaxarea fiscală să aibă efectele scontate asupra mediului economic, fără să afecteze procesul de consolidare fiscală?
Sunt întrebări la care fiecare poate avea răspunsul său. Dincolo de abordările politice unde, îndeobşte, cei care propun o astfel de măsură invocă efectele pozitive (relansare economică, creşterea ocupării etc.), iar ceilalţi consecinţele negative (scăderea veniturilor, lipsa unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, pericolul destabilizării bugetare etc.), concluzia noastră trebuie să pornească de la câteva repere obligatorii ce ţin de contextul economic actual, dar şi de obligaţiile ce decurg din statutul României de stat membru UE.
În contextul economic actual, politica fiscală trebuie să fie o politică a relansării economice. România a înregistrat, între 1999 şi 2008 un deceniu de creştere economică neîntreruptă şi care a produs o seamă de schimbări profunde în dimensiunea şi structura economiei româneşti.[1] Efectele pozitive ale acestei creşteri[2] au fost însoţite, totuşi, de o seamnă de efecte negative[3].
Poate părea ciudat că invocăm relansarea economică într-un context în care PIB are, în ultimii doi ani, o creştere economică în jur de 3%. Această creştere nu este, însă, suficientă nici cantitativ, nici calitativ pentru a reduce deficitele structurale ale societăţii româneşti şi pentru a reduce decalajele faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Pentru o economie emergentă, obiectivele privind creşterea economică trebuie să fie mai ambiţioase. Practic, pentru România, o creştere economică de 2% ar fi echivalentă, ca efect economic, cu o stagnare.
Principalul obiectiv al politicii fiscal-bugetare este, potrivit unei abordări uzuale, acela de a asigura echilibrul macroeconomic. Această evaluare are în vedere încadrarea deficitului bugetar în limite prestabilite şi care, pe cât posibil, să amelioreze sau, cel puţin să nu afecteze nivelul datoriei publice. Intrarea în vigoare a Pactului fiscal, este un bun argument pentru a demonstra prevalenţa unui asemenea tip de abordare.
În principiu, Pactul fiscal leagă nivelul sustenabil al bilanţului bugetar (deficit/excedent) de nivelul PIB potenţial şi de nivelul datoriei publice. Dacă, în cazul României, în ce priveşte nivelul datoriei publice, lucrurile sunt limpezi, nu acelaşi lucru se poate spune despre PIB potenţial. În condiţiile unei economii în transformare, cum este cea românească, determinarea PIB potenţial obligă la o seamă de aproximări. De altfel, aşa cum arată experienţa ultimilor ani, economia românească este greu modelabilă şi cu un grad mare de impredictibilitate[4]. Aceasta se datorează, în mare parte, lipsei de omogenitate a economiei, în care coexistă zone de înaltă productivitate cu altele anacronice sau, de-a dreptul, necrozate.
Opinia Consiliul Fiscal în ce priveşte oportunitatea unei relaxări fiscale precum cea propusă de Guvern în primăvara anului 2015 este categoric nefavorabilă. Pentru o încadrare strictă sau negociată a deficitului bugetar în limitele impuse de Pactul fiscal la care România a aderat, deficitul structural se poate situa, începând cu anul 2015, la un nivel de 1% din PIB. Pornind de la această constrângere, Consiliul Fiscal, în opiniile sale,[5] consideră drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor și impozitelor pe care actualul proiect de Cod fiscal le prevede [6].
Considerentele Consiliului Fiscal pornesc de la ideea potrivit căreia scăderile de venituri cauzate de amplele reduceri fiscale nu vor putea fi compensate consecinţele pozitive ale acestora. În principiu, Consiliul Fiscal este de acord cu estimările Guvernului în ceea ce priveşte impactul de runda I (scăderi de venituri bugetare) a măsurilor fiscale propuse ( -16,4 mld. lei în 2016, -16,8 mld. lei în 2017, -28,7 mld. lei în 2018 și -37 mld. lei în 2019). Consiliul Fiscal nu obiectează nici în legătură cu estimările Guvernului privind creşterile de venituri rezultate din runda a II-a (creşterea economică adiţională rezultată în urma reducerilor fiscale) deşi atrage atenţia asupra faptului că multiplicatorul fiscal are un efect limitat în ţările mergente. Aceste creşteri de venituri ar fi de circa 7 mld. lei în perioada 2016-2017, 10,6 mld. lei în 2018 și 18 mld. lei în 2019. Consiliul Fiscal se desparte, însă, de opinia Guvernului atunci când acesta din urmă invocă veniturile suplimentare ce ar putea rezulta din îmbunătăţirea activităţii ANAF (încasări suplimentare de venituri circa 14 mld. lei în anul 2016 și, respectiv, de aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019) socotind că ele sunt aleatorii şi nu pot fi luate în considerare într-o prognoză riguroasă. În aceste condiţii, spune Consiliul Fiscal, este posibil ca România să se reîntoarcă la poziţia fiscală din anul 2010, să-şi irosească eforturile de consolidare fiscală şi să se confrunte cu deficite de peste 5% din PIB.
Această abordare are în vederea sustenabilitatea, pe termen mediu, a politicii fiscal-bugetare dintr-o perspectivă excesiv de prudentă. Numai că, din perspectiva celorlalte opţiuni interne ale României, legate nu doar de convergenţa nominală, dar şi de convergenţa reală, o astfel de abordare este parţială şi nu permite o îmbinare a priorităţilor pe orizonturi de timp, atât de necesare pentru transformările şi ritmurile economiei româneşti.
Consider că este necesară o evaluare mai flexibilă şi care să ia în calcul, pe de o parte, priorităţile politicii fiscal-bugetare în integralitatea lor, pe de altă parte comportamentul economiei româneşti în situaţi similare (vezi perioada 2005-2006) şi, de asemenea, contextual economic actual.
În aprecierea contextului economic actual trebuie să luăm în seamă cel puţin alte trei aspecte :
1. Gradul de suportabilitate a fiscalităţii.
2. Capacitatea de administrare fiscală
3. Îndeplinirea responsabilităţilor fundamentale ale statului
1. Gradul de suportabilitate a fiscalităţii.
Gradul de suportabilitate al populaţiei (în cazul nostru al contribuabililor) este unul dintre indicatorii importanţi care trebuie avuţi în vedere atunci când evaluăm eficienţa actului de guvernare. Gradul de suportabilitate este un indicator complex. Eterogenitatea îl face deosebit de greu măsurabil. Gradul de suportabilitate este o provocare permanentă pentru decidentul politic. În fapt, gradul de suportabilitate se exprimă prin:
- capacitatea de administrare a transformărilor de către decidentului politic ;
- capacitatea partenerilor economici şi sociali de a absorbi costurile transformărilor ;
Se observă, astfel, că evaluarea corectă a gradului de suportabilitate a mediului socio-economic se încadrează în ceea ce numim managementul riscului.
Atunci când vorbim de capacitatea mediului economic de a absorbi, costurile transformărilor în ceea ce priveşte politica fiscală, nu ne referim în mod strict doar la ipoteza creşterii impozitelor şi taxelor. A lua în seamă doar acest criteriu înseamnă a avea o imagine parţială si, adesea, denaturată cu privire la evoluţia politicii fiscale. Există multe alte modalităţi prin care fiscalitatea poate creşte, fără ca nivelele de ansamblu să fie modificate. Fiscalitatea poate creşte, de exemplu :
- prin impozitarea unor activităţi noi, care până atunci nu au făcut obiectul impunerii.
- prin retragerea unor facilităţi şi/sau deductibilităţi.
- prin modificarea modalităţilor de plată, de pildă scurtarea termenului de plată faţă de momentul încasării.
- prin majorarea dobânzilor şi penalităţilor pentru cazurile de neplată.
- prin complicarea procedurilor birocratice
- prin neonorarea la timp a obligaţiilor de plată ale statului către contribuabil, de pildă, la returnarea TVA.
- prin menţinerea nivelelor de impozitare, dacă ea este graduală, dar prin modificarea (scăderea) pragurilor.
- prin apariţia unor taxe parafiscale sau prin modificarea regimului amortizărilor.
Trebuie să remarcăm faptul că monitorizarea modului în care Guvernul utilizează aceste instrumente nu este uşor de realizat, dat fiind că iniţierea lor presupune acte normative de factură diversă (de la legi şi până la norme metodologice şi ordine de ministru). În plus, nu toate se găsesc în aria de cuprindere a Codului fiscal (şi el risipit prin modificări succesive), unele se regăsesc în Codul de procedură fiscală sau în alte acte normative. De aceea, doar analizând Codul fiscal nu putem face o caracterizare de plano a evoluţiei fiscalităţii.
Modul în care mediul economic absoarbe costurile transformărilor este direct influenţat de calitatea acţiunii legislative. Legislaţia fiscală, în procedurile de modificare, trebuie să aibă câteva caracteristici, pentru a nu induce efecte negative.
a) în primul rând, trebuie să urmeze, metodologic, ceea ce, în viziunea Comisiei Europene, se numeşte smart regulation. Aceasta presupune, în primul rând, o anumită foaie de parcurs, care să cuprindă opţiunile de legislaţie în domeniu. În al doilea rând, presupune un studiu de impact, o evaluare ex ante. Iar după fiecare etapă, o evaluare ex post. În fiecare etapă a reglementării trebuie să aibă loc consultări între decidenţi şi partenerii sociali. Conceptul de smart regulation nu este, încă, însuşit la nivelul administraţiei publice din România. Ar fi deosebit de important ca el să debuteze odată cu legislaţia fiscală.
b) Utilizarea reglementării inteligente oferă legislaţiei fiscale predictibilitate. De altfel, modul în care este prevăzută legiferarea în ce priveşte actuala modificare a Codului fiscal, induce o anumită predictibilitate, dat fiind că intrarea în vigoare a Codului este prevăzută pentru începutul anului 2016, iar măsurile propuse spre legiferare vor fi introduse treptat, pe o perioadă de mai mulţi ani..
c) Legiferarea, în domeniul Codului fiscal trebuie să fie acoperitoare, să nu lase niciun domeniu în fara legiferării, să evite riscul revizuirilor la scurt timp, să evite ambiguităţile şi să fie corelate cu restul legislaţiei. De asemenea, forma trebuie să fie concisă, pentru a nu obliga pe cei care le aplică să caute soluţiile în diverse alte acte normative. Şi, pe cât posibil, trebuie evitate detaliile metodologice, prin norme şi ordine de aplicare.
Gradul de suportabilitate al fiscalităţii influenţează direct comportamentul contribuabililor, conformarea fiscală voluntară a acestora. Conformarea voluntară nu este importantă numai prin aceea că asigură venituri sporite către bugetul statului, ci şi prin faptul că oferă posibilitatea unei anumite predictibilităţi a acestora, ceea ce este deosebit de important în configurarea politicii bugetare de ansamblu.
Gradul de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale este calculat ca raport între încasările din obligaţii curente şi sumele declarate aferente perioadei de raportare. Totuşi, rămânând doar la acest nivel, gradul de conformare voluntară poate da o imagine deformată despre calitatea administraţiei fiscale, dat fiind că, în România, acesta se ridică la peste 80%, ceea ce nu arată atât că, pe ansamblu, contribuabilii se supun îndatoririlor fiscale ci, mai degrabă, că ei nu-şi declară toate veniturile. Calcullat în acest fel, fradul de conformare voluntară nu are nicio relevanţă şi el nu se corelează cu amploarea evaziunii fiscale.
Creşterea gradului de conformare voluntară nu este, aşa cum ar părea, doar rezultatul unei conştiinţe civice, al ameliorării comportamentului contribuabililor. Conformarea voluntară trebuie să fie un obiectiv prioritar al politicii fiscale. Conformarea voluntară este o reacţie, un raspuns – favorabil sau negativ – la oferta instituţională şi strategică pe care o face statul. Lărgirea gamei de servicii puse la dispoziţia contribuabililor, predictibilitatea şi suportabilitatea legislaţiei, informatizarea sistemului fiscal sunt tot atâtea posibilităţi pe care statul le are la dispoziţie pentru a îmbunătăţi conformarea voluntară a contribuabililor.
În ce priveşte modul în care mediul economic a absorbit costurile transformărilor în România, cifrele arată, fără putinţă de tăgadă, că fiscalitatea ignoră, cu consecinţe extrem de negative, gradul de suportabilitate al contribuabililor. Iar exemplul cel mai edificator în această privinţă îl oferă creşterea TVA. Evoluţia, mai bine zis involuţia încasărilor din TVA arată că această măsura creşterii acestei taxe de la 19% la 24% începând cu 1 iulie 2010 a fost luată cu ignorarea capacităţii mediului economic de a se adapta şi că, de fapt, creşterea TVA nu s-a reflectat în creşterea veniturilor fiscale, ci în creşterea evaziunii fiscale. Atitudinea mediului economic a fost, pe fundalul slăbiciunilor administrării fiscale, de respingere a acestei măsuri.
Iată, prin comparaţie, câteva cifre care arată modul în care gradul de suportabilitate al mediului de afaceri a fost ignorat prin măsura creşterii TVA. În anul 2008, cu TVA de 19%, colectarea a fost de 8,0% din PIB. In anul 2014, cu TVA de 24%, colectarea a fost de numai 7,5% din PIB. Practic, toată creşterea de venituri sperată de legiuitor s-a dus către evaziune fiscală. Ba chiar, dacă urmărim procentele, nici măcar veniturile anterioare creşterii nu au fost colectate la acelaşi nivel, ceea ce arată că reacţia de respingere a mediului economic a fost dură.
2. Capacitatea de administrare fiscală.
Nivelele de impozitare nu au relevanţă decât în măsura în care capacitatea de administrare fiscală este satisfăcătoare. Practic, convertirea impozitării în venituri se realizează prin eficienţa capacităţii de administrare fiscală. O bună administrare poatre face ca nivele mai mici de impozitare să furnizeze venituri mai mari decât impozite mai mari.
Capacitatea de administrare fiscală presupune o cunoaştere în timp real a economiei româneşti. În România acest deziderat nu este realizat. Pentru guvernanţi, România este încă, în mare parte, necunoscută. Informatizarea precară a administrării fiscale şi lipsa interoperabilităţii instituţionale fac ca masa impozabilă şi purtătorii ei să nu poată fi identificaţi cu exactitate, ceea ce oferă un câmp larg de acţiune evaziunii fiscale.
Cunoaşterea în timp real a economiei oferă posibilitatea aproximării cu oarecare exactitate a masei impozabile şi, mai ales, a purtătorilor ei. Permite, în acelaşi timp, aproximarea fluxurilor financiare între actorii economici. O bună cunoaştere în timp real ar permite ca, de pildă, returnările de TVA să nu necesite controale prealabile complicate şi care au ca efect irosire de timp, irosire de resurse umane şi, adesea, un tratamentul inegal, privilegiat al contribuabililor. Au fost situaţii în care întârzierile în returnarea TVA au pus unele companii sub ameninţarea insolvenţei. În acelaşi timp, sistemul actual de returnare a TVA permite, în anumite marje, reglarea deficitului bugetar în mod convenabil la diferite scadenţe., lucru, de altfel, sesizat de Fondul Monetar Internaţional şi de Consiliul Fiscal la raportarea datelor privind execuţia bugetară pe trim. I/2015.
Cunoaşterea în timp real a economiei şi, în consecinţă, evaluarea corectă a masei impozabile şi a purtătorilor ei, oferă şansa identificării corecte a zonelor de risc. Această calitate a capacităţii de administrare este obligatorie dacă dorim să scoatem administrarea fiscală din zona aleatoriului şi al abuzurilor. Administrarea fiscală nu este o poteră, ea nu trebuie să năvălească, periodic, în spaţiile comerciale aglomerate, lăsând impresia că este mai preocupată să adune amenzi decât să prevină contravenţiile. Identificarea zonelor de risc concentrează intervenţiile şi le eficientizează. Acţiunea de identificare a zonelor de risc trebuie să fie în strânsă legătură cu reglementarea, astfel încât concluziile admnistrirării trebuie, în timp, să dea soluţii pentru prevenirea lor.
Capacitatea administrativă trebuie să fie mai ales preventivă şi abia în al doilea rând punitivă. Administrarea fiscală trebuie să fie dedicată prioritar producătorilor de impozite şi nu culegătorilor de impozite.
Capacitatea administrativă este precară în România. O comparaţie între nivelul taxării şi cel al veniturilor fiscale arată că numeroase fluxuri economice se găsesc în afara impozitării. Evaziunea fiscală este doesebit de mare în România. Dacă ar fi să dăm crezare Consiliului fiscal, în anii 2012 şi 2013, aceasta s-a ridica la peste 16% din PIB.[7] O comparaţie între execuţia bugetului general consolidat pe anul 2014 faţă de 2013 arată că situaţia, în loc să se amelioreze, s-a agravat. Veniturile totale s-au redus, ca procent în PIB, de la 32% la 31,7%, iar dacă avem în vedere contribuţia fondurilor europene, scăderea este chiar mai mare. Aceeaşi diferenţă, de 0,5% din PIB (de la 19% la 18,5%) se menţine şi în ceea ce priveşte veniturile fiscale. În ceea ce priveşte TVA, diferenţa este alarmantă, de la 8,3% din PIB în 2013 la 7,5% din PIB în 2014. Ceea ce înseamnă că, de fapt, în anul 2014, evaziunea fiscală a ajuns la pragul de 17% din PIB, iar situaţia colectărilor din TVA a devenit dramatică.
3. Îndeplinirea responsabilităţilor fundamentale ale statului
Cele trei însuşiri ale administrării fiscale, respectarea gradului de suportabilitate a contribuabililor, capacitatea de administrare fiscală şi îndeplinirea responsabilităţilor fundamentale ale statului trebuie să fie corelate. Ele vin să justifice calitatea politicii fiscal-bugetare, dincolo de aparenţa pe care o dă evaluarea deficitul bugetar.
E posibil ca deficitul bugetar să fie mic, dar soluţia bugetară să nu fie sustenabilă. O politică fiscal-bugetară este sustenabilă numai dacă se aşază pe o economie care se dezvoltă sustenabil. Altminteri, politica bugetară nu este o formă sintetică de reprezentare a calităţii unei economii, ci o modalitate de a o sufoca. Şi nu vorbim aici doar de pârghiile active ale statului în domeniul economic, ci şi de celelalte politici fundamentale ale unui stat, ce ţin de educaţie, sănătate, infrastructură ori protecţie socială.
Atunci când deficitul este redus trebuie să vedem dacă această situaţie este consecinţa faptului că veniturile sunt acoperitoare sau că cheltuielile sunt menţinute forţat la nivelul unor venituri neîndestulătoare.
Cum trebuie apreciată oportunitatea surplusului sau al echilibrului bugetar? Corecta dimensionare a soldului bugetar trebuie să se raporteze la următoarele criterii:
a) deficitele structurale ale societăţii româneşti
b) modul de îndeplinire a criteriilor de convergenţă (îndeosebi competitivitate şi paritate a puterii de cumpărare)
c) capacitatea de multiplicare a deficitului bugetar pe zona cheltuielilor
d) nivelul datoriei publice
e) capacitatea de refinanţare a datoriei publice
f) nivelul datoriei externe.
S-ar putea replica faptul că opţiunile sunt restrânse, aderarea României la Pactul fiscal dând o seamă de constrângeri pentru nivelul deficitului bugetar. E drept, dar în interiorul acestei marje, opţiunea strategică trebuie să fie cea care rezultă din combinarea criteriilor de mai sus într-o formulă optimală.
Îndeplinirea responsabilităţilor fundamentale ale statului înseamnă luarea în seamă a acestor criterii în elaborarea politicii bugetare. În ce mod ele au fost corelate, în ultimii ani, cu politicile fiscal-bugetare ar fi un subiect interesant, dar şi un reper pentru decidenţii care vor dori să înveţe câte ceva din lecţiile trecutului.
Să mai adăugăm o precizare necesară. Orice evaluare a criteriilor de mai sus are, ca şi deficitul bugetar, anumite repere. Noi spunem că deficitul bugetar este mare sau mic, că datoria publică este mare sau mică funcţie de capacitatea de refinanţare a economiei, dar şi funcţie de anumite constrângeri pe care le-am acceptat în momentul în care am intrat în Uniunea Europeană. Aceaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte convergenţa nominală sau convergenţa reală.
a) deficitele structurale ale societăţii româneşti.
Trebuie să acceptăm faptul că, în raport cu nivelul mediu al Uniunii Europene, România înregistrează decalaje majore. Indicatorul cel mai edificator în acest sens este cela al PIB/loc, evaluat la paritatea puterii de cumpărare. În această privinţă, România se situează la 54% din media Uniunii Europene, dar la mare distanţă de ţările dezvotate ale Europei, Deficitele structurale nu se constată, din păcate, doar prin comparaţie cu alte state ale Europei, dar chiar şi între zonele geografice şi mediile sociale din România. Orice comparaţie între judeţele ţării (de pildă Banat faţă de Botoşani sau Vaslui), ori între oraşele ţării (Iaşi prin comparaţie cu alte oraşe din Moldova, capitala în comparaţie cu restul ţării etc, oraşe industrializate în comparaţie cu oraşe monoindustriale) sau între mediile sociale (mediul urban prin comparaţie cu mediul rural) arată că în România se înregistrează decalaje uriaşe iar atenuarea lor este una dintre responsabilităţile majore ale statului. România nu poate fi o economie competitivă, câtă vreme asemenea decalaje persistă.
Probabil că dintre toate aspectele ce ţin de reducerea deficitelor structuale ale societăţii româneşti şi care incumbă statului, cele mai acute sunt cele ce ţin de infrastructură. E vorba, fireşte, de infrastructură într-o viziune complexă, infrastructura sistemelor publice ( educaţie, sănătate), dar şi infrastructura de transport (căi rutiere, căi ferate, aeroporturi, poduri), infrastructura utilitară (transportul energiei, alimentarea cu apă a localităţilor, reţelele subterane etc.) infrastructura hidrologică (amenajări hidroenergetice, indiguirea cursurilor de apă, irigaţii etc.).
Din păcate, deficitele structurale ale societăţii româneşti în timp nu se reduc, ci se agravează. Şi asta nu pentru că n-ar exista lucrări de ameliorare a infrastructurilor, ci pentru că ele se deteriorează într-un ritm mai rapid decât capacitatea existentă de a le ameliora.
Persistenţa deficitelor structurale obligă la existenţa unui deficit bugetar cât mai aproape de plafonul maxim permis de poziţia noastră ca membră a Uniunii Europene.
Ar fi lipsit de realism să considerăm că un excedent bugetar sau chiar un buget echilibrat ar fi un succes pentru politica bugetară românească. Existenţa unui astfel de rezultat ar arăta nu că Ministerul Finanţelor îşi face datoria, ci dimpotrivă. Exerciţiul bugetar nu poate fi rupt de economia şi de societatea din care bugetul se hrăneşte şi pe care o deserveşte.
b)modul de îndeplinire a criteriilor de convergenţă (îndeosebi competitivitate şi paritatea puterii de cumpărare).
Preocuparea aproape exclusivă a guvernelor României a fost aceea de a îndeplini criteriile convergenţei nominale. Putem spune că, pe ansamblu, în acest moment aceste criterii sunt îndeplinite. Trebuie, însă, să înţelegem că aceste criterii, ale convergenţei nominale, nu sunt atât obiective, cât mijloace. Ele trebuie să asigure premisele reducerii decalajelor în ce priveşte competitivitatea şi standardul de viaţă.
S-ar putea pune întrebarea: în ce măsură obiectivele politicii fiscal-bugetară se corelează cu cele privind atingerea criteriilor de convergenţă reală?
Este îndeobşte cunoscut faptul că deficitul bugetar poate fi, în anumite condiţii, un factor de dezvoltare. Aceste condiţii se referă la structura cheltuielilor bugetare, la proporţia cheltuielilor de capital, a investiţiilor, în general, în totalul cheltuielilor bugetare. Nu este suficient să existe un deficit bugetar pentru a putea afirma că Guvernul duce o politică bugetară expansivă. Uneori, aşa cum s-a întâmplat în anii 2009-2010 deficitul bugetar este mai degrabă rezultatul contracţiei veniturilor decât al expandării cheltuielilor.
Chiar şi în situaţia în care avem de-a face cu o politică bugetară expansionistă, în care deficitul se datorează utilizării intrumentelor pe care le are statul pentru a accelera dezvoltarea economică (ajutoare de stat, susţinerea exporturilor prin intermediul EXIMBANK, programe pentru IMM, investiţii publice etc.), dacă deficitul depăşeşte limite controlabile atunci nu putem spune că, pe termen lung, bugetul este pus în slujba dezvoltării.
Indicatorul cheie în relaţia dintre politica bugetară şi dezvoltarea economică este PIB potenţial. Relaţia dintre PIB real, PIB potenţial şi deficitul bugetar este cea care ne spune în ce măsură dezvoltarea economică este sustenabilă, din perspectiva resurselor şi a datoriilor (publică şi externă).
Pentru reducerea semnificativă a decalajelor faţă de ţările europene dezvoltate, România ar trebui să asigure un ritm de creştere a PIB de cel puţin 5%. Aceasta presupune, în condiţiile actuale, un PIB echivalent. Atingerea unui astfel de nivel presupune asigurarea unui surplus de resurse alocate dezvoltării de cel puţin 3-4 miliarde de euro pe an. Ele s-ar putea datora prin efortul combinat al atragerii de investiţii străine şi al absorbţiei fondurilor europene.
În acest context o politică bugetară restrictivă nu este favorabilă obiectivului dezvoltării economice. Contextul ultimilor ani în care politica bugetară nu este nici expansivă, nici restrictivă ci este, mai degrabă ezitantă, are efecte negative privind creşterea potenţialului PIB şi a valorificării acestuia.
Din perspectiva atingerii convergenţei reale este recomandat ca deficitul bugetar să fie cât mai aproape de limita superioară a intervalului. Şi în acelaşi timp să se utilizeze facilitatea potrivit căreia unele resurse alocate dezvoltării să rămână în afara soldului bugetar. Este, însă, important, ca în cadrul procesului de convergenţă nominală indicatorii de competitivitate să nu fie ignoraţi.
c) Capacitatea de multiplicare a deficitului pe zona cheltuielilor (multiplicatorul bugetar).
O analiză aprofundată a structurii cheltuielilor trebuie să aibă în vedere capacitatea de multiplicare a acestora. Şi anume ce anume din creşterea nominală a cheltuielilor de la un an la altul generează, pentru exerciţiile bugetare ulterioare, obligaţii suplimentare. Capacitatea de multiplicare a cheltuielilor este un indicator important al calităţii politicii bugetare. Performanţele politicii bugetare sunt cu atât mai mari cu cât această capacitate de multiplicare pe cheltuieli este mai restrânsă. Ea trebuie coroborată cu capacitatea de multiplicare pe venituri a aceloraşi cheltuieli. În acest context, multiplicatorul bugetar trebuie coroborat cu multiplicatorul fiscal.
Capacitatea de multiplicare a cheltuielilor bugetare este obligatorie pentru un management corespunzător al riscului în ce priveşte politica bugetar-fiscală.
Ignorarea acestui concept a creat situaţii de risc pentru politica bugetară. De exemplu, mulţi ani a existat practica majorărilor salariale în trepte. O creştere avea loc, de obicei, în primul semestru iar următoare la mijlocul celui de-al doilea semestru. Se ignora, însă, faptul că în anul următor creşterea salarială era considerabil mai mare, nivelul de bază fiind cel al ultimei creşteri şi nu al mediei anuale a căştigurilor salariale.
Dacă privim bugetul public, pe structura diferitelor capitole de cheltuieli, constatăm că impactul lor, din perspectiva coeficientului de multiplicare, este diferit. În ce priveşte, cheltuielile de personal şi asistenţa socială, efectul de multiplicare este evident. O creştere nominală a salariilor şi a pensiilor se menţine, la nivelul anilor următori, devenind la începutul exerciţiului bugetar următor nivel de bază. Orice tentativă de a diminua efectul de multiplicare din partea Guvernului poate avea pentru acesta consecinţe nefavorabile. În termeni nominali, nu îmi amintesc ca vreun Guvern să fi riscat o astfel de măsură, cu excepţia anului 2010.
Fireşte că nu aceleaşi concluzii le putem trage şi din evaluarea cheltuielilor în termeni reali. Guvernul are la îndemână instrumente de a reduce, pe termen lung, impactul creşterii nominale a cheltuielilor de personal şi a celor de asistenţă socială. Aceasta se poate realiza fie prin crearea unui decalaj între creşterea cheltuielilor şi rata inflaţiei, fie prin adăugarea altor obligaţii pe linia contribuţiilor fie prin anularea unor drepturi salariale.
Utilizarea acestor instrumente de reducere, în termeni reali, a impactului cheltuielilor necesită o seamă de condiţii printre care creşterea veniturilor bugetare şi o rată a inflaţiei îndeajuns de rudicată. Trebuie să acceptăm faptul că în prezent niciuna dintre condiţii nu este îndeplinită.
La polul opus se află cheltuielile de capital, cheltuielile cu investiţiile, în general. În această privinţă se poate spune că efectul este mai degrabă pe veniturile viitoare decât pe cheltuielile viitoare. Cheltuielile cu investiţiile nu au efect multiplicator faţă de perioada în care sunt realizate (perioadă care poate acoperi, pentru aceeaşi investiţie, mai multe exerciţii bugetare). În schimb, prin facilităţile pe care le creează (dacă sunt din categoria investiţiilor publice) sau prin locurile de muncă şi masa imnpozabilă pe care le generează (în cazul fondurilor nerambursabile şi al ajutoarelor de stat) pot contribui la creşterea veniturilor viitoare.
Analiza structurii cheltuielilor, în funcţie de capacitatea de multiplicare, este deosebit de utilă în situaţia în care Guvernul decide o reducere de impozite sau de taxe. Şi anume, reducerea respectivă trebuie să fie însoţită de mutaţii în structura cheltuielilor bugetare, prin reducerea, ca pondere, a celor care generează cheltuieli şi sporirea ponderii celor care generează venituri.
O evaluare a exerciţiilor bugetare succesive, din această perspectivă arată că structura cheltuielilor bugetare are, în prezent, o evoluţie care nu încurajează un potenţial de multiplicare pe linia veniturilor viitoare.
d) Nivelul datoriei publice
În principiu, deficitele bugetare influenţează nivelul datoriei publice. Între ele există o relaţie de directă proporţionalitate. Ceea ce nu înseamnă că, în mod automat, orice sold bugetar negativ se transferă automat în datorie publică. De pildă, compensaţiile oferite prin intermediul Fondului Proprietatea, înfiinţat potrivit Legii 247/2005, deşi se includ în deficitele bugetare, fiind vorba despre compensări prin acţiuni la companiile de stat, nu grevează datoria publică[8].
România a avut, în momentul aderări sale, un nivel al datoriei publice printre cele mai mici din cadrul Uniunii Europene (19,9% din PIB în anul 2007 şi 21,8% în 2008). Perioada 2009-2011, caracterizată prin deficite bugetare mari, a dus, practic, la dublarea datoriei publice. Datoria publică s-a stabilizat la un nivel de 38-39%, ceea ce o poziţionează mult sub media europeană şi în limitele acceptate de criteriile de convergenţă nominală.
Din această perspectivă, putem aprecia că nivelul datoriei publice nu impune constrângeri în ce priveşte politica fiscal-bugetară.
e) În evaluarea vulnerabilităţilor pe care le poate genera îndatorarea, datoria publică trebuie analizată împreună cu datoria externă.
În această privinţă, pot fi întâlnite trei situaţii diferte, cele în care îndatorarea publică şi cea externă prezint caracteristici similare, cele în care datoria externă este mult mai redusă decât cea publică, sugerând existenţa unei competitivităţi şi a unei capacităţi de refinanţare internă care reduc riscurile îndatorării publice şi cele în care datoria externă este mult mai mare decât datoria publică, ceea ce creează riscuri suplimentare pe care, la o evaluare superficială, datoria publică nu le-ar presupune.
Acesta din urmă este cazul României. Gradul redus de competitivitate şi capacitatea redusă de refinanţare internă au făcut ca cele două tipuri de îndatorare să aibă tendinţe diferite. În timp ce datoria publică a avut o tendinţă continuă de scădere, ca procent în PIB, pe fundalul creşterii economice neîntrerupte din perioada 2000- 2008, datoria externă a continuat să crească, încurajată şi de creşterea investiţiilor străine şi a deficitului comercial. De altfel, în cadrul deficitului comercial, investiţiile străine au avut un rol important, mare parte a acestora regăsindu-se, sub forma importurilor de tehnologie şi echipamente, în soldul negativ al balanţei externe. Ca o paranteză, trebuie să menţionăm, din această perspectivă, faptul că nu întotdeauna reducerea deficitului comercial are conotaţii pozitive, pentru ţara noastră el a fost însoţit, începând cu 2009, de o reducere dramatică a nivelului investiţiilor străine directe. Reducerea fluxurilor investiţionale a fost una dintre cauzele majore ale reducerii deficitului comercial şi, în consecinţă, ale deficitului de cont curent.
Practic, principala vulnerabilitate a economiei româneşti, în debutul crizei economice, nu a fost legată de finanţarea datoriei publice, ci de finanţarea datoriei externe. Teama Băncii Naţionale, doar în parte justificată, că cererea de valută pe piaţa internă pentru onorarea scadenţelor datoriei externe va deteriora cursul de schimb, a dus la negocierea împrumuturilor acordate de Fondul Monetar Internaţional şi de Banca Mondială. Spun doar în parte, pentru că sumele împrumutate nu au fost folosite, practic, în scopul susţinerii monedei interne în confruntarea sa cu alte valute, ci, într-o anumită măsură au contribuit la acoperirea deficitului bugetar şi la susţinerii credibilităţii externe a economiei româneşti. Monitorizarea efectuată de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană a fost, într-o primă fază, îngăduitoare şi superficială, pe fundalul disputelor politice ale anului 2009, permiţând, astfel, agravarea crizei economice până la necesitatea unor măsuri fără precedent, cum ar fi reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi creşterea la 24% a TVA.
În momentul de faţă, nivelul datoriei externe este marcat de o anumită stabilitate. Chiar dacă este relativ ridicat, în raport cu datoria publică, el nu creează vulnerabilităţi sporite. Cererea de valută este absorbită de piaţa valutară fără crearea unor volatilităţi. Iar percepţia internaţională asupra perspectivelor economiei româneşti rămâne stabilă, ceea ce face ca accesul pe pieţele externe să nu fie costisitor.
f) Capacitatea de finanţare a economiei din resurse interne este, din păcate, limitată.
Acesta este motivul pentru care rating-ul României este atât de legat de deficitele economiei româneşti. Există, în această privinţă, economii „convexe” şi economii „concave”. Economiile convexe sunt acelea care îşi pot alimenta deficitele din resurse interne, ceea ce face ca deficitele să poate fi acoperite fără a crea alte vulnerabilităţi. Din acest motiv relaţia dintre evoluţia riscului de ţară şi nivelul deficitelor nu este atît de directă. Putem da mai multe eexemple de state care, deşi au datorii publice mari şi/sau deficite bugetare considerabile, acest lucru nu influenţează rating-ul, respectivele economii rămânând printre cele mai sigure.
Economiile concave sunt cele care nu găsesc pe pieţele monetare interne suficiente resurse pentru a-şi echilibra starea de deficit. Este, din păcate, şi cazul României. Astfel încât, în ciuda unor deficite structurale evidente ale societăţii româneşti, bugetul nu-şi poate permite un deficit crescut căci asta, în loc să atenueze celelalte tipuri de deficite, nu ar face decât să le agraveze.
Concluzii:
a) Nivelul actual al taxării în România, cu deosebire TVA şi CASS, afectează gradul de suportabilitate al economiei româneşti. Creşterea nivelelor de taxare, după anul 2008, nu au avut ca rezultat creşterea veniturilor bugetare, ci a evaziunii fiscale. Aceasta înseamnă că relaxarea fiscală este necesară. Putem discuta asupra oportunităţii amplorii relaxării fiscale, dar nu şi asupra necesităţii ei, care este evidentă.
b) Evoluţia structurii PIB pe categorii de utilizări arată că formarea brută de capital fix a avut o involuţie dramatică. De la 32,8% în 2008 ea a coborât la 21,8% în 2014. În mod corespunzător asistăm la o reducere abruptă a investiţiilor străine directe, de la 9,5 miliarde de euro în 2008 la doar 2,4 miliarde de euro în 2014. Aceasta arată că, dincolo de alte considerente ce ţin de particularităţile regimului politic (instabilitate, corupţie etc.), o anumită contribuţie la neîncrederea investitorilor o are şi regimul de taxare. Unele impozite, cum ar fi cel pe profit, stimulative la momentul modificării lor (2005), au devenit nestimulative în raport cu economiile din vecinătate şi ar trebui reduse, iar altele, cum ar fi impozitul de 1% pe construcţii speciale , ar trebui, pur şi simplu, anulate.
c) Aceasta pledează pentru susţinerea modificărilor Codului Fiscal, cel puţin pe componente prezentate mai sus. Faptul că aceste modificări se întind pe o perioadă de trei ani permite evitarea unor derapaje pe parcurs, evitându-se pericolele pe care le semnalează Consiliul Fiscal.
d) Cele două obiecţii majore faţă de modificările Codului fiscal, propuse de Guvern, sunt legate de efectele reduse ale multiplicatorului fiscal, în cazul reducerii fiscalităţii, şi de capacitatea slabă de administrare fiscală. Aceasta înseamnă că pachetul fiscal trebuie însoţit, obligatoriu de două alte programe de perspectivă. Unul care să aibă în vedere sporirea competitivităţii economiei româneşti şi un altul care să informatizeze sistemul fiscal şi să creeze interoperabilitate instituţională.
Anexă.
Iată, potrivit Expunerii de motive a Proiectului Noului Cod Fiscal şi evaluării Codului Fiscal, principalele modificări propuse de acest proiect:
TVA:
o Reducerea cotei standard cu 4 pp. în 2016 (până la 20%) și cu încă 2 pp. din 2018 (până la 18%);
o Extinderea cotei reduse de TVA pentru produsele din carne (inclusiv animale vii și păsări vii), pește, legume, fructe, lapte, ouă și pentru evenimentele sportive;
Accize:
o Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (benzină, motorină);
o Reducerea nivelului accizării pentru alcool și băuturi alcoolice;
o Eliminarea din sfera de aplicare a accizelor a țițeiului din producție internă și a produselor incluse în prezent în categoria „alte produse accizabile” printre care se numără cafeaua, bijuteriile, confecțiile din blănuri, autoturisme etc.;
Impozitul pe venit și salarii:
o Diminuarea cotei de impozitare de la 16% la 14% începând cu anul 2019;
o Eliminarea deductibilității contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate începând cu anul 2016;
o În cazul veniturilor din salarii, majorarea deducerilor personale pentru funcția de bază la niveluri cuprinse, în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere, între 300 și 800 de lei (comparativ cu niveluri curente aflate între 250 și 650 de lei), concomitent cu majorarea pragului de venit dincolo de care aceste reduceri devin degresive de la 1000 la 1500 de lei;
o În cazul veniturilor din pensii, majorarea anuală începând cu 2016 a pragului de venit neimpozabil cu câte 50 de lei, până la atingerea valorii de 1200 de lei (în prezent nivelul acestui prag este de 1000 de lei);
o Modificarea parametrilor deducerii speciale pentru creditele rescadențate prin eliminarea limitelor de venit pentru eligibilitate, eliminarea prevederii la intervalul de timp în care trebuia să survină restructurarea, precum și creșterea plafonului pentru deducerea acordată de la 900 la 1500 de lei;
o Eliminarea impozitului pe dividende începând cu anul 2016;
Impozitul pe profit și pe veniturile microîntreprinderilor:
o Diminuarea cotei de impozitare de la 16% la 14% începând cu anul 2019;
o Modificarea valorii de referință pentru cifra de afaceri în anul precedent utilizate pentru încadrarea în categoria „microîntreprinderi” la 75.000 EUR în 2017, 85.000 EUR în 2018 și 100.000 EUR în 2019, comparativ cu un nivel curent de 65.000 EUR;
o Diferențierea în funcție de numărul de angajați a cotei de impunere aplicate cifrei de afaceri a microîntreprinderilor (în prezent 3%), astfel încât aceasta devine 1% pentru firmele cu cel puțin 2 angajați, 3% pentru firmele cu 1 angajat și 3%+1530 RON trimestrial pentru cele cu nici un salariat, concomitent cu aplicabilitatea unui impozit pe cifra de afaceri de 1% pentru microîntreprinderile nou-înființate în primii doi ani de funcționare indiferent de numărul de angajați;
Contribuții sociale:
o Reducerea cotelor de contribuții sociale cu 3 pp. în cazul celor datorate de angajat (până la 7,5%) și cu 2,3 pp. a celor datorate de angajator (până la 13,5%) începând cu anul 2018;
o Extinderea aplicabilității plafonului maxim de 5 salarii medii brute aplicabil în prezent contribuțiilor sociale datorate de angajat și pentru contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate de acesta;
o Extinderea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele care realizează venituri;
Alte impozite:
o Eliminarea impozitului pe construcții speciale (în prezent de 1% din valoarea contabilă brută din anul anterior a acestora) începând cu anul 2016;
o Eliminarea prevederii conform căreia impozitarea proprietăților era diferențiată în funcție de natura juridică a posesorului (persoană fizică sau juridică) și introducerea diferențierii în funcție de destinația proprietății (rezidențială sau non-rezidențială). Cotele de impozitare pentru clădiri nou introduse se pot situa între 0,08% și 0,2% pentru construcțiile rezidențiale (comparativ cu un nivel curent de 0,1% pentru persoanele fizice) și între 0,2% și 1,3% pentru cele nerezidențiale (comparativ cu un interval curent de 0,25-1,5% aplicabil persoanelor juridice).
[1]Este suficient să facem o comparaţie a PIB, în perioada 2000 – 2008, pentru a vedea în ce măsură s-a redimensionat economia româneasca. Dacă în anul 2000 PIB era de doar 44,8 miliarde euro (116,7 miliarde RON), el a ajuns în 2008 la 139,7 miliarde euro (514 miliarde RON), cifră egalată abia şase ani mai târziu, în anul 2014.
[2]Probabil că cel mai spectaculos indicator ce a marcat momentele de vârf ale deceniului de creştere economică este formarea brută de capital fix care a atins în anul 2008 nivelul de 32%. Este probabil resursa care a permis, începând cu anul 2012, ieşirea din criza economică în principal cu ajutorul industriei şi exporturilor.
[3]Deficitele care au marcat instabilitatea economică au fost, în principal, cele legate de poziţia externă a României, deficitul de cont curent (11,4% din PIB în anul 2008) şi deficitul comercial (16,4%).
[4] Iată, de pildă, în perioada 2008-2011, prognozele FMI pentru România au fost, în permanenţă departe de realitate: ·În prognoza din 2008 a Fondului pentru anul 2009, România ar fi trebuit să înregistreze o creștere de circa 5% a Produsului Intern Brut! În fapt, țara noastră a avut o scădere de peste 7%. Mai mult de atata, chiar și în lunamai a anului 2009, FMI dădea o prognoză greșită pentruacelași an,estimând scăderea doar la jumătate din valoarea care s-a înregistrat în mod real la finele lui 2009. Reprezentanții FMI au anunțat reluarea creșterii economice în 2010, cu un plus de 1-2% din PIB. iar un an mai târziu, în 2011, ar fi trebuit să avem creștere economică de 5%. In fapt, in anul 2010 recesiunea a continuat cu o scadere a PIB de 1,3% iar in anul 2011 cresterea a fost mai puţin de jumătate din cea prognozată.
[5]Vezi Opinia Consiliului Fiscal asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-Cod-Fiscal-final.pdf
[6]Iată concluzia Consiliului Fiscal: „Proiectul de modificare a Codului fiscal în forma sa actuală implică un risc extrem de deteriorare permanentă și de proporții a poziției finanțelor publice ale României. Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de LRFB, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este.
[7]Vezi Consiliul fiscal – Două cercuri vicioase în domeniul fiscal-bugetar, http://www.consiliulfiscal.ro/R20140715ID.pdf
[8]In calculul deficitului bugetar pentru anul 2008, preluarea în cadrul soldului bugetar a celor peste un miliard de euro (3,6 miliarde de lei) titluri de despăgubire emise de ANRP a creat o imagine deformată asupra mărimii deficitului bugetar. Practic, aceste sume reprezintă acţiuni transferate de la companiile de stat, prin intermediul Fondului Proprietatea. În fapt, cele cca 0,7- 0,8% din PIB reprezentate de aceste acţini nu ar fi trebuit luate in calcul în analizele economice ale deficitului structural.
Declarația lui Ponta care a declanșat războiul cu Predoiu
Premierul consideră că există doar două explicații pentru care Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Fiscal.
“Cred că e totuși inexplicabil, pentru că este un Cod liberal, votat de liberali, dorit de dl Iohannis, brusc, respins. Și eu nu am decât două explicații. Ori e un gen de joc de blocaj politic, să nu facă Ponta Codul Fiscal, ceea ce mi se pare un joc de foarte joasă factură, ori este vorba despre interese externe României, domnul Iohannis nu a avut ce să facă decât să le pună în aplicare. Ăsta este un lucru pe care nici măcar Traian Băsescu nu-l făcea”, a spus Victor Ponta, vineri seară, la România TV.
Ion Cristoiu îl termină pe Klaus Iohannis: Atac fără precedent după ultima decizie a președintelui
Președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Fiscal, deși chiar parlamentarii PNL au votat, cu un singur vot împotrivă, adoptarea lui. Iohannis a refuzat să discute cu ministrul de Finanțe și a trimis un consilier să explice motivele pentru care a refuzat promulgarea. În plus, Iohannis a chemat la consfătuiri câțiva ziariști.
Ion Cristoiu spune că președintele îi crede iobagi pe români pentru că nu a vrut să explice chiar el motivele pentru care a refuzat promulgarea.
”Este jignitor! Următoare etapă e să vină designerul lui Carmen Iohannis să ne explice cum e cu politica externă. Klaus Iohannis ne tratează ca pe niște iobagi. Dacă era Traian Băsescu, ne explica, nu trimitea un consilier să explice. ”, a spus Ion Cristoiu la România TV.
@vv
Dupa ce liberalii au votat toti in parlament si iohanis a retrimis noul cod fiscal la parlament, liberalii se schimba la opinii si graiesc ca nu poate aplica ponta acest nou cod fiscal si trebuie un nou guvern credibil, iar predoiu si isar afirma ca trebuie si alte masuri ca imbunatatirea colectarii.
Sincer, noul pnl este o adunatura de cocliti – daca se putea colecta mai mult o faceau toti. Sa etapizeze masurile fiscale, asta se putea agrea de la incepit daca aveam oameni politici adevarati
Prin reexaminarea Codului Fiscal se pot clarifica multe anomalii lasate in coada de peste.
De asemeni e o distantare intre PNL si Johannis.Multi se asteapta ca Johannis sa faca ce OPOTITIA nu e in stare.Ori prin aceasta pozitionare eu cred ca sintagma ”guvernul meu” nu inseamna guvernul PNL ci un guvern al Romaniei a carui reprezentant mandatat de cetateni e Johannis.
PNL trebuie sa-si faca temele singur,Johannis e presedintele tuturor romanilor……..
PNL are legitimitate abia dupa alegerile din 2016,daca le castiga……….
@Filip
Nu sunt asa multe anomalii in cod dimpotriva. In schimb marea problema a Romaniei este “anomalia johannis”. Acolo e plin de anomalii.
Johannis a riscat cu respingerea codului. Imi amintesc de lupta pe care am avut-o cu Basescu in reducerea fiscalitatii si cresterea pensiilor. Am crescut pensiile fara a avea deficit la bugetul de pensii si cu toate astea s-a opus.
Codul fiscal propus de PSD nu are nici o legatura cu efectele economice. Este o, noua, incercare de mituire a electoratului inaintea alegerilor de anul viitor.
Ponta a avut dreptate; PNL este format din niste rame: trebuiau sa respinga codul fiscal si ieseau cu capul sus.
Ha-ha-ha…cu epitetul tau “coclitzi”..mi-am amintit de niste linguri frumoase din alpaca care erau coclite.
Aveau, asaaa o culoare verzuluie.
http://www.capital.ro/guvernul-ponta-a-crescut-cu-10-miliarde-de-euro-datoria-publica.html
Toate graficele si statisticele sunt gresite.
Poti avea crestere economica moderata facand imprumuturi externe.Daca acei bani nu produc plusvaloare adougata sunt purtatori de dobanzi.Ori rostogolirea datoriei nu e o solutie……….
Investitiile si atragerea capitalului strain sunt solutia ,din pacate guvernul Ponta e deficitar.
Capitalul romanesc e captiv intre interese globale si interese politice nationale.
Eu cred ca Parlamentul Romaniei trebuie sa convoace o sesiune parlamentara la care sa fie invitat guvernul.Mugur Isarescu,etc
De regula prostiile clasei politice sunt platite financiar de cetatean.
@filip
foarte slab articolul.
Rostogolirea datoriei nu este o solutie ai dreptate doar ca usl deci ponta a avut in primul an de guvernare, din prima 5 miliarde euro la inceput de an de platit si presiuni enorme de la ue (germania in principal prin firmele sale) pe “rostogolirea” de datorii care nici macar nu era prinsa in calculul de deficit. Nu stiu daca te-ai prins dar de la debarcarea lui mru incoace nu a mai fost nici o pb cu datoriile pe care le avea statul la firmele straine.
eu personal nu consider ca isarescu este “viabil”. A stat prea mult in post si a pierdut complet legatura cu realitatea.
Capitalul romanesc se poate crea prin aplicarea codului respins de johannis. Asta daca ai avut bunavointa de a-l parcurge macar.
Ai dreptate, noul Cod e in avantajul capitalului romanesc. Dar cui ii mai pasa de el?
Mie, conteaza?
Nu prea
Nu sunt specialist in finante-economie, dar mi se pare ca textul dlui Vosganian este extrem de convingator!
Cred ca foarte importanta este concluzia ca pachetul fiscal trebuie insotit de alte doua masuri, altfel efectele nu vor fi cele dorite! Cele doua masuri ar fi: un program de crestere a competitivitatii, respectiv informatizarea sistemului fiscal.
Din pacate, discutia din presa este, ca de obicei, pe subiecte de mahala…
As zice ca o rediscutare in Parlament a celor doua coduri, cu care ocazie sa se propuna cele doua masuri mentionate de dl. Vosganian, ar fi benefica!
ca de obicei, când alții discuta despre zborul in spațiu, noi ne mai întrebăm daca sa ne facem toaleta in curte sau in casa! Spatiul public e invadat de impostura si mediocritate.
N-am inteles capitolul:
“f) Capacitatea de finanţare a economiei din resurse interne este, din păcate, limitată.”
In perioada 1997-2000 mi-am plasat cu regularitate excedentul de cash in titluri cumparate de la trezorerie ; dobinda era foarte buna , garantarea totala; Acum statul nu mai vrea sa se imprumute direct de la mine: eu tin banii in banca cu 1% si statul imprumuta de la banci cu 5% ; De ce? Probabil voi stiti mai bine! Am vrut sa cumpar actiuni ROMGAZ : am plasat la BCR 1,5 miliarde ; mi s-au alocat actiuni de 81 milioane ; majoritatea actiunilor s-au vindut la Bursa de la Londra la o valoare per actiune inferioara celor alocate cumparatorilor “casnici” din Romania; Intreb si eu ca prostu’: de ce eu nu pot avea o pensie buna peste 15 ani traind din dividendela pe utilitatile pe care le platesc ci trebuie sa-mi platesc zeciuiala catre smecherii din Londra?
In rest parafrazindu-l pe Rebenciuc in Balanta , Johanis si Liberalii “au sa manince un mare cacat” ! Sa nu creada farfuza asta de gorghiu ca o sa votam ca boii PNL cind ea-si bate joc de primele principii din doctrina PNL (la care eu ca un bou alerg si cheltuiesc bani de 21 de ani +alti 5 la PNT) : principiul libertatii individului , principiul nevinovatiei individului si principiul reducerii taxelor; Nu e treaba mea cum echilibra guvernul bugetul: putea sa concedieze oameni , putea sa reduca cheltuielile pe bunuri si servicii , putea sa redimensioneze valoarea unitara a kilometrului de autostrada scos la licitatie (reducind spagile de la 100% la 15%). Faptul ca ne spune ca trebuie sa platim ca boi TVA-maximal in vreme ce altii fac evaziune nederanjati , iar multinationalele recupereaza la greu TVA de la stat dupa ce au trecut produsele prin niste societati bidon sau isi optimizeaza fiscal impozitele catre tot felul de paradisuri fiscale gen Olanda ,Cipru si pe nimeni nu deranjeaza nu insemna si ca ne incolonam sa votam pe Blaga &co! N-am pus stampila in viata mea pe trandafiri (nici in 2000 nici in 2012 -am preferat sa-l votez pe Pambuccian -i-am adus 94 de voturi la mine in oras , decit sa votez PSD-ul) dar sint tentat sa-l votez pe Ponta la anul (stiu ca-i golan) , asa de incurajare: golanul asta de Ponta mi-a redat mie demnitatea prin reducerea TVA la 9% ( acum poa’ sa vina si Dracu de la Antifrauda n-are ce sa-mi mai faca) ; Daca Ponta rade si actualul COD PENAL (al lui Predoiu) are cel putin 3 voturi de la mine !
Ponta este istorie.
Lucifer a fost inger de lumina,nu i-a fost suficient ………..
Ponta nu s-a multumit cu functia de premier,a ratat multe oportunitati doar pentru a scoate PNL de la guvernare si astfel sa obtina si Presedentia si Guvernul.
USL a fost conceptul intre stanga si dreapta acceptat de populatie.Cine spera ca asta se poate repeta se inseala dramatic……..
@filip
pe pnl-ul tau l-a scos in primul rand antonescu de la guvernare nu ponta
Nu e PNL-ul meu,eu nu sunt membru de partid.
Am crescut acolo unde colectivul nu a ajuns ,am simtul responsabilitatii si a proprietatii.
Si daca nu iesea Crin de la guvernare nu era candidatul USL la presedentie.
Era terfelit si discreditat,se apela la sondaje,comparatii,etc
Iesirea de la guvernare nu a fost un gest gresit.Odata PSD ramas singur nu a avut spatiu de manevra luand unele decizii bune.
Ori ce i se intampla azi lui Ponta e lucratura din interiorul PSD,acolo este multa informatie stocata si fructificata la momentul oportun………
ce i se intampla lui ponta si altora e creat la secu se vede de pe luna.
crin se terfelea singur, extrem de “orgolios” si “sensibil”. Asta nu e lider…
@Filip G,
asa este “Ponrta este istorie”, iar Prima nevasta este O parapanta ! ( adica o parashuta emancipata)
Moldovene, ti am promis ceva, asa ca :
Aţi înnebunit cu toţii?
Aclamaţi un maimuţoi
Nu vedeţi că-i cad chiloţii?
Babette pleacă la război!
Capul mic, de bibilică
Pe un trunchi acromegal
Monstrul, carevasăzică
L-aţi urcat pe piedestal…
Astfel de anomalie
Nu s-a mai văzut pe-aici
Nu e om, e o stafie
Şolduri mari şi umeri mici.
Tata-socru, ce idee
A pontat la fundul lui
Nu-i bărbat, dar nici femeie
Face pofta orişicui.
E lasciv ca o vădană
Are mersul legănat.
Cine şi-a făcut pomană?
Curva Popii – şi l-a luat
Ce mizerie absoluta : am ajuns eu om de dreapta sa spun ca votez
stinga!!! Si asta la virsta cind orice om de stinga la batrinete devine putin de dreapta!
2014 vs 2015
http://www.economica.net/romania-lucrului-bine-facut-revenirea-tva-la-19prc-este-o-prioritate-absoluta_104152.html
Pentru presedinte e o chestiune politica. Propunerea vine de la actuala majoritate, deci trebuie refuzata.
Eu as fi procedat altfel:
1. Nu as fi micsorat TVA-ul – din contra as fi incercat o crestere cu 1-2 puncte procentuale la 25-26%.
2. Nu as fi introdus un TVA redus la diverse categorii si in principal nu la alimente, dar as fi luat in considerare un TVA de 5% in sectorul turismului si o reducere a impozitelor directe pt producatorii din sectorul agroalimentar.
3. In cazul impozitelor pe investitii as fi optat probabil pentru un impozit pe profit mai mare (circa 25%) in paralel cu eliminarea impozitelor pe dividende (pe care multinationalele oricum nu le platesc).
Ce-i intereseaza pe investitorii reali nu e cota impozitului pe profit [asta e importanta pt investitiile speculative] ci amortizarea…
4. As fi introdus amortizarea “accelerata” efectuata in acelasi an fiscal cu investitia propriu-zisa precum si un mecanism de depreciere a sumei investiti la paritate cu rata inflatiei. Indiferent de natura investitiei.
5. As fi eliminat CASS si as fi finantat sistemele sociale din impozitarea generala, cu o cota a impozitului pe venit in medie undeva la 30% (fata de 43% cas + impozit astazi).
Asa se putea face o relaxare fiscala reala si i folosul dezvoltarii economiei nationale si incurajarii muncii nu a patronasului cu ceafa groasa si BMW si a importurilor.
Prin scaderea sau comasarea CAS cu impozitul pe venit si coborarea cotei de impozitare totala a muncii de la 43% la 25% se atingeau toate obiectivele macro necesare. Ce a propus guv. Ponta e o scadere de taxe pt smecheri in principal si nu o relaxare fiscala reala.
6. In fine, as fi eliminat cota unica si as fi introdus impozitul progresiv cu 3 sau 4 trepte calculate astfel incat sa atinga acel 25% in medie.
Dl Vosganian spre ex, pt drepturile de autor incasate, sau doamna Gorghiu, pt prestarea traficului de influenta (mediere vroiam sa zic) probabil in “Romania mea” ar platii cam 50-55% impozit pe venit (presupunand un anumit nivel). Un profesor de liceu (circa salariul mediu) nu ar fi trecut de 20% iar un om ce lucreaza pe salariul minim nu ar platii mai mult de 15%.
Din fericire insa ideile de mai sus nu vor fi aplicate niciodata pt ca in Romania trebuie incurajat statutul de colonie de consum, cu TVA cat de mic se poate sa nu fie ofuscati importatorii, cu CAS cat de mare se poate si impozit pe venit si profit derizoriu… Ca doar cineva trebuie sa sustina si sa prohovaduiasca statutul de colonie iar acel cineva este parlamentarul sau patronul cu ceafa groasa si BMW care plateste doar 16% cand isi aduce aminte…
PS: si ca sa nu uit – eu as mai fi facut un lucru: as fi abrogat orice facilitati fiscale pentru cultele religioase si as fi anulat orice finantare de la stat.
@RAV
sunt de acord cu impozitarea pe transe.
E aberant tva-ul tau pt ca anuleaza aproape complet consumul. In afara de “papica” nu o sa mai consume nimeni nimic.
e aberanta finantarea sistemelor sociale din impozitarea generala, mai bine te-ai gandi sa reduci cota parte de cass de la netul impozabil.
Acum sa-ti dau si exemple pe cazurile tale:
- salariul minim la 15%
- profesor la 20%
- drepturi de autor 50-55%
transele sunt aberante.
Exemplu eu in Franta – tara cu o fiscalitate excesiva platesc pt venituri “familiale” (ar trebui introduse si astea in calcul) ce depasesc 100.000 de euro /an 15% (medie liniara) deci exact cat plateste in calculul tau cel cu salariu minim(vezi tu diferenta intre ce castiga el pe an si cazul meu).
PS. Impozitul de 16% pt salariatii romani este prea mare …
Imi pare rau ca nu citesti comentariile mele. Am explicat cu lux de amanunte efectele cresterii TVA la 24% de la 19%, adica 0. Probabil ca o crestere la 26% ar avea efect -0.
@Dle VV
eu sau radu nu citeste comentariile? Ca nu se intelege
http://www.stiriagricole.ro/disparitia-albinelor-ar-reduce-cu-23-livrarile-mondiale-de-fructe-si-ar-cauza-carente-de-vitamina-a-si-b9-pentru-miliarde-de-oameni-26933.html
Dincolo de calculele Codului Fiscal sunt realitatile crunte.
Cand am sustinut ca apicultorul trebuie lasat in pace ca aduce economiei beneficii care nu pot fi calculate exact. Nu a contat argumentele logice…
E simplu de luat o masura,dar calculeaza cineva consecintele?
Multe nu mai pot fi remediate………
http://agrointel.ro/36494/buckfast-albina-hibrid-care-i-a-pus-in-alerta-pe-cercetatorii-romani/
Minunatul PROGRAM NATIONAL APICOL impreuna cu Legea apiculturii si efectele perverse.
http://www.dcnews.ro/albine-modificate-genetic-la-segarcea_480372.html
NB: pt cine e curios aruncati o privire pe sistemul fiscal din Germania si vedeti cam ce au facut ei cand au reformat impozitele si taxele. Sau intrebati-va de ce tarile nordice sau Austria samd insista sa mentina o cota a TVA ridicata…
Problema la noi in tara sunt impozitele directe prea mari. Nu toate impozitele si contributiile insa. Doar cele platite de prostime. Smecherii platesc 16%. Ori din punctul meu de vedere e necesar sa echilibram balanta intre “prostime si smecheri” cu un sistem de impozitare progresiv si o impozitare medie directa pe venit undeva intre 25 si 30%.
Raducule,
Se vede ca nu ai facut afaceri ;vorbesti din postura de salariat!
Deci , eu am un milion de euro , cash; cum procedez , i-l bag in economia gindita de tine? Nu , ma duc acolo unde scot mai mult! Vrei TVA de 26 % ? Discutam de o afacere intermediara (adica avind clienti alte SC si unde nu conteaza cit e tva ca oricum se deduce) sau o afacere unde cumparator este cetateanul care suporta integral TVA-ul ; in cazul asta daca concurentul meu face evaziune ,el iese cu un produs mai ieftin cu cel putin 15% (restul de 11 se dau spaga la ANAF sa nu fie controlat; in cit timp crezi ca pierzi milionul de euro? Si atunci ai doua solutii : inchizi la timp si mai recuperezi 300 de mii sau faci si tu evziune numai ca pe tine te salta justitia lui Klaus , conturi blocate , 3 ani de puscarie , etc!
Corect.
Eu evazionistul asta mic nu platesc TVA spre deosebire de de Multinationale.Banii castigati ii bag in economia reala platind TVA la facturi ,imputuri ,etc
In lantul Multinationalelor apare si exportul cu returnare de TVA ori intrarea in tara fara documente legale.
Cui foloseste un TVA incasat si returnat?
Cu cat TVA e mai mare cu atat beneficiile smecherilor cu acordul politicului si ANAF-ului sunt mai mari.
Cred ca putem cade in extrema cealalta.Reducem TVA nu sunt incasari la buget si ajungem sa umblam la accize si alte impozite usor de colectat care vor fi majorate.
Astfel ca reducerea TVA e doar o cosmetizare de imagine inainte de alegeri.
@filip
cel mai usor de colectat si de controlat este tva-ul. Cresterea lui pt a face ca macar partial (si e foarte partial) economia neagra sa plateasca ceva este “noaptea mintii” guvernantilor care nu sunt in stare sa “administreze” ceva. Era greu sa gaseasca “necesarul” de functionari din sistem? Nu nu e vorba de educatie si sanatate e vorba de “functiile de suport pt demnitari” (soferi, secretare, etc).
Nu e greu trebuie numai ca fiecare ministru sa stie cu ce se mananca propriul sau minister si “bransa”. Masini, hotel, etc.
Cresterea de tva loveste in toti, unii il numesc “cel mai just” impozit (cat consumi atat platesti) dar nu se aplica decat persoanelor fizice :-). La persoanele juridice se manifesta indirect in scaderea cifrei de afaceri deci si a marjei de profit prin scaderea consumului.
Calitatea tva-ului este ca poate fi folosit mai ales in momentul “incalzirii economice” (prin cresterea lui scazi consumul) sa-l folosesti in criza e aberant.
Ai perfecta dreptate, cu cat TVA e mai mare, evaziunea e mai mare.
Emil, pierzi vremea incercand sa-l convingi pe RAV. Un TVA de 26% e ca un lant legat de picioarele cailor cu care vrei sa castigi Derby-ul.
Eu am fost printre cei care am fundamentat cota unica. Impozitarea de 18-24-32-40 era o tampenie asa cum era. Un salariat nu e smecher, indiferent cat salariu are. De unde ai scos chestia asta? Daca renuntam la cota unica o facem pentru a da impozit de 12% la cei cu salarii mici, nu pentru a creste impozitele.
@ VV
Dupa alegeri ziceam ca romanii au schimbat un presedinte nemernic cu unul neghiob. Imi dau seama ca m-am inselat un pic, nu e doar neghiob, e si usor nemernic. Ceea ce stiam atunci e ca Iohan nu intelege el mecanismul democratiei, la fel ca predecesorul lui confunda grav rolul de mediator pe care ar trebui sa-l aiba presedintele cu rolul de jucator cu echipa proprie. Ceea ce nu stiam insa, era ca Iohan e capabil sa exploateze disfunctionalitatile sistemului pentru a-si satisface interesele meschine.
La TV putem vedea nenumarate discutii despre un asazis razboi politic pentru preluarea puterii de catre PDL, dar el nu exista. Defapt e un razboi al sistemului impotriva oponentilor interesului lui Iohan. N-as putea crede ca Iohan sa fie chiar asa de prost sa nu stie ca sistemul se mobilizeaza prin orice mijloace (legale si ilegale) pentru a-i indeplini lui doleantele, deci Iohan devine un presedinte jucator cu un joc la fel de murdar precum era jocul facut de basescu.
Acum, revenind la problema in speta, retrimiterea codului fiscal la parlament ar trebui defapt sa se finalizeze cu o palma data presedintelui jucator prin retrimiterea codului fara nicio modificare inapoi la promulgat. Astfel, ar trebui sa i se reaminteasca lui Iohan ca el nu e pus acolo sa faca nici politici economice, nici interventii in actul executiv sau legislativ si nici sa-si satisfaca ambitii personale.
Din pacate insa, nu cred ca vom vedea o punere la punct a presedintelui de catre parlament, pentru ca estimez ca noul PDL se va suci si de data asta dupa soare si va uita ca a votat codul fiscal.
In rest, ma bucur ca ati luat pozitie ferma in privinta codului fiscal. Ma asteptam ca sa vad si oameni din noul PDL ca fac acelasi lucru, dar nu vom vedea. Aici putem vedea care este defapt puterea presedintelui: e bazata pe calitatea foarte slaba si lipsa de coloana vertebrala a parlamentarilor.
Draga Sorin, chiar daca tu ma bestelesti uneori (deseori), eu mi-am facut toata viata un crez din sustinerea capitalului romanesc, inca de cand eram un pusti, in CPUN.
Cătălin Striblea trage un semnal de alarmă în legătură cu un nărav al soţilor Iohannis
Jurnalistul Cătălin Striblea trage un semnal de alarmă în legătură cu un nărav observat la preşedintele Klaus Iohannis şi la soţia acestuia, Carmen. Ce soluţie propune în acest sens
Într-un articol publicat, vineri, pe blog, realizatorul B1 TV atrage atenţia asupra apetenţei pentru lux a cuplului prezidenţial, amintind, în acest sens, scandalul privind Vila Lac 3 şi ţinutele lui Carmen Iohannis.
Totodată, Striblea remarcă faptul că familia Iohannis este „încurajată” să se bucure de privilegiile funcţiei prezidenţiale de către „o presă controlată care îi ridică în slăvi”, iar „mecanismul” prin care se creează această „imagine temeinică” este pornit „și s-ar putea ca, la un moment dat, să-l doară tare” pe şeful statului.
„Numai ieri (joi – n.r.) doamna Iohannis a brăzdat internetul în lung și lat cu imagini dintr-un atelier de modă celebru și scump din Madrid. Imaginile veneau de pe Facebookul unei doamne prietene și ea creator și au fost comentate ca fiind un cadou din partea Reginei Spaniei. O rochie la acel atelier costă cam 3000 de euro. Mulți internauți au taxat-o că Madridul e plin de muzee, dar de acolo nu au apărut fotografii cu Prima Doamnă. Prin comparație, Michelle Obama a făcu senzație în America cu o rochie de 35 de dolari de la H&M”, relatează ziaristul.
Vorbind despre modificările solicitate de Klaus Iohannis la Vila Lac 3, Cătălin Striblea consideră că actualului şef de stat „echipa Ponta i-o coace ca și lui Băsescu cu vila Dante”.
„Fostul președinte are dreptate când spune că nu suntem departe de o vizită cu presa acolo. Concomitent au apărut detalii despre materialele scumpe folosite acolo și luxul pregătit”, prezentatorul TV, opunând acestui lux poziţia lui Klaus Iohannis în scandalul privind mărirea salariilor demnitarilor.
De asemenea, Cătălin Striblea menţionează „mașina schimbată cu una nouă cu dotări din cele mai prostești, cum ar fi masaj la locurile din spate”, alături de „avionul mic și cochet pe care președinția l-a luat în grabă pentru o deplasare neanunțată” şi de „paltonul aruncat cu nervi că nu era nimeni să-l ia”.
„Nu trebuie să te uiți de două ori la toate treburile astea ca să vezi imaginea unuia care se bucură de toate pomenile sclipicioase pe care ți le poate da țara asta. A unuia care a câștigat marea tragere la loto într-o țară care e mai curând săracă. Nu o să treacă mult timp până când președintele o să fie perceput ca un avid al luxului pe bani publici. Abia aștept listele de cumpărături făcute de RAAPPS și vă asigur că o să apară. Zece ape nu o să-l spele pe domnul Iohannis. Mai ales când prezența ta în spațiul public e limitată pe alte subiecte mai consistente. Nu mai spun de toate bârfele care circulă pe culoarele politicii. Presa care mai are minime reguli le va evita o bună bucată de vreme. Dar ele vor umple curând internetul”, comentează Striblea.
Admiţând că România este o ţară „care poate și trebuie să-și permită un trai decent pentru președintele său”, jurnalistul atrage atenţia că acest aspect „trebuie să vină firesc cu echilibru și cumpătare”.
„Vă spun că, dacă aș fi în locul echipei lui Iohannis, azi i-aș lua de mână pe ziariști și i-aș duce la Vila Lac 3 și să se asigure că președintele nu are parte nici de castel, nici de buncăr și mai ales de nici un fel de zorzoane care să coste mii de euro” este soluţia propusă, în încheiere, de Cătălin Striblea.
Fragment :
“Indiferent de rezultate, în Istorie se manifestă această credință a Conducătorului că el le știe mai bine decît poporul ce-i bun și ce-i rău pentru poporul respectiv.
Această credință l-a făcut și pe Klaus Iohannis să respingă Codul fiscal dorit de Poporul român.
El, Klaus Iohannis, știe mai bine decît Poporul român ce-i bun și ce-i rău pentru el, Poporul român! El știe că Documentul e rău pentru Poporul român.
……………………………………………………………………………….
De joi dimineața, chiar înainte ca președintele să respingă Codul fiscal, Divizia Presă a SRI, cea pusă la dispoziție de Noua Poliție Politică lui Traian Băsescu mai întîi și lui Klaus Iohannis mai apoi, a și trecut la îndeplinirea Ordinului pe Unitate:
De a scrie neapărat:
Prin respingerea Codului Fiscal Klaus Iohannis se dovedește mult mai înțelept decît Poporul român, care Popor român ar vrea să aibă taxe și impozite cît mai mici și salarii cît mai mari.
El, Klaus Iohannis, care știe mai bine decît Poporul român ce-i bun și ce-i rău pentru Poporul român, socotește că Poporul român trebuie să strîngă cureaua, pentru că o țară nu trebuie să cheltuiască mai mult decît produce.
Foarte bine.
Într-adevăr, un stat trebuie să fie chibzuit cu cheltuielile publice pentru a nu ajunge în situația de a depăși un anume procent de deficit bugetar.
În 1901, veniți la Guvernare, după o perioadă de deșănțare în materie de cheltuieli publice, Liberalii, prin ministrul de Finanțe de atunci, au lansat sloganul Să punem capăt cheltuielilor nesăbuite!
Klaus Iohannis, am înțeles din măcănitul său despre Codul Fiscal – măcănit, și nu vorbit a fost, judecînd după puținele cuvinte spuse în explicarea și justificarea gestului – a respins Codul Fiscal pe motiv că înlesnea cheltuieli nesăbuite. Ori el, Klaus Iohannis, crede că un stat trebuie să fie chibzuit cînd e vorba de a mări salarii, de micșora taxe și impozite. Într-un cuvînt, Klaus Iohannis a cerut românilor, asemenea lui Nicolae Ceaușescu, să strîngă cureaua.
Peste tot în lumea civilizată, cînd Conducătorii cer Poporului să strîngă cureaua, încep prin a da ei exemplu de strîngere a curelei.
Anunță că-și reduc salariul, renunță la o serie de facilități luxoase.
Klaus Iohannis a cerut poporului Român să strîngă cureaua.
El însă, Klaus Iohannis, cheltuiește bani publici ca președinte.
A început prin a strînge el însuși cureaua?
1. A cerut Guvernului să-i tripleze salariul înaintea altor funcționari publici. Cînd Victor Ponta i-a respins cererea, s- a supărat rău de tot. Klaus Iohannis a respins Codul fiscal pe motiv că favorizează creșterea salariilor la bugetari fără susținere în Buget. El însă cînd a cerut guvernului să-i tripleze salariul, nu s-a întrebat dacă asta are susținere de la Buget.
2. A cerut RAPPS să-i transforme Vila Lac 2 într-un Versailles românesc. În Vila Lac 2 a stat timp de zece un alt președinte, Traian Băsescu. În afară de faptul c-a fost votat – vorba ofițerilor acoperiți – prin miracolul din 16 noiembrie, Klaus Iohannis e la fel de președinte ca și antecesorul. Mai mult, ca și Traian Băsescu are o singură nevastă. Prin urmare, de ce era nevoie de deja un milion de euro din bani publici pentru ca Klaus Iohannis să se mute cu soția în Vila Lac 2? Cînd a cerut dormitor de 500 metri pătrați (Ce dracu face cu atîta suprafață de dormitor conjugal, își aleargă nevasta înainte de…, după cum cocoșul aleargă găina înainte de…?!) nu s-a gîndit că e o cheltuială nesăbuită a banului public?
3. În cele șase luni și ceva care au trecut de la instalarea la Cotroceni, Klaus Iohannis și nevastă-sa au voiajat peste hotare mai mult decît Traian Băsescu într-un mandat. Voiajele au fost absolut inutile, deoarece au fost cu precădere în țări membre ale UE. Șeful statului se întîlnește sistematic cu șefii de stat și de guvern ale țărilor din UE la ședințele Consiliului. De ce a făcut aceste voiaje? Cum de ce le-a făcut? Ca să aibă Carmen Iohannis posibilitatea să-și etaleze toaletele de ceremonial la nivel înalt. Că doar n-oți vrea să le etaleze la liceul din Sibiu?
Înseamnă aceste voiaje cheltuieli nesăbuite ale banului public? Înseamnă.
4. De la instalare, Klaus Iohannis a marcat cîteva premiere: Și a schimbat mașina președinției cu una mult mai luxoasă; a făcut să aterizeze la Sibiu avionul prezidențial pentru a-i lua pe el și pe consoartă direct din sufragerie; și-a sărbătorit ziua de naștere în vila de lux de la Neptun.
Din cîte se vede, Klaus Iohannis cere românilor să strîngă cureaua, în timp ce el și o tot lărgește.”
Articolul “Un exemplu de “spălare” a imaginii. Sau: Ce legătură poate fi între dna Elena Gabriela Udrea și dna Carmen Iohannis”, pe:
http://ascunzisuri-constitutionale.eu
Isi permite PSD sa tolereze un om ca Ponta cu un discurs antisistem si antiglobalizare?
Eu cred ca nu!!
Repozitionarea taberelor creaza convulsii.Cat a fugit Ponta de Congres e ultima solutie pentru clarificare.PSD nu poate ataca alegerile din 2016 cu o conducere interimara.
Apoi Presedintele ales accepta grupuri de dizidenti in partid care sa-i stirbeasca autoritatea?
Parerea mea e ca viitorul Presedinte PSD nu o sa fie ministru intr-un guvern pana la alegerile din 2016.
Consolidarea generalului Oprea da frisoane PSD-ului.Trece Ponta cu arme si bagaje la UNPR?
Cum suna zicerea lui Oprea din seara asta la Realitatea:
”Numai nebunii au dusmani in politica”
Ponta a declarat ca intre EL si Johannis e ”razboi rece”
Deci ori Ponta a mimat o dusmanie intre EL si Basescu.
Ori…………..
@filip
oprea este o aberatie si mai sinistra decat ponta, basescu, iohannis, generalul de “logistica” nu are cunostinte de “logistica” s-a vazut in perioada sa de interimat. el este prieten cu toata lumea doar l-o baga si altcineva in seama in afara psd-ului.
ponta are un razboi de dus cu “sistemul”(sri, sie, dna, iccj, cc, etc) nu cu slujbasul acelui sistem iohannis. In realitate “tot romanul” are un razboi cu acel “sistem” cu toate ca il “voteaza” cu frenezie. fatalism tipic balcanic.
Isi ia si el “partea lui” ca parte a aceluiasi sistem.
da psd-ul nu poate pleca la alegeri nici cu ponta nici cu interimari si mai ales cu ministri existenti. o sa fie altul si atunci tunurile se vor orienta spre acesta.
Dupa seara asta pot spune ca UNPR merge singur in alegeri cel putin la parlamentare.
Din seara asta nu o sa-l vedeti participand la sedintele PSD.
Pe Oprea ,normal……
ne-am prins ca de oprea e vorba, mai sunt si altii in partidul ala
?
Din cate stiu eu e si Stroe” prietenu”l meu.
aveam o parere mai buna despre el
http://www.stiripesurse.ro/de-ce-nu-a-fost-ponta-la-ceremonia-de-vineri-de-la-cotroceni_961871.html
Subtire ,nu se sustine.
Cum ramane cu intrebarea adresata de Johannis lui Zgonea:
”Premierul s-a retras?”
Cand toti credeau ca Ponta protesteaza prin lipsa la ceremonie.Aflam ca elevul Ponta a cerut voie profesorului Johannis sa lipseasca.
Ce barbat e Ponta infrunta realitatile prin fuga de responsabilitati.Oleeeeeee
@ Filip G,
te pierzi in detalii inutile.
Nu ai remarcat ca la ceremonia de ungere a noului ministru, nemtzalaul tau iar a mintit, mimand ca nu stie ce se-ntampla cu Ponta.
Asa cum a facut-o si in chestiunea cu Baku.
Cum puteti fi sase milioane si ceva de “naivi” ca sa votati asa ceva ?
http://www.zf.ro/eveniment/cel-mai-mare-semnal-de-neincredere-in-economie-romanii-cu-bani-au-pus-deoparte-un-miliard-de-euro-in-doi-ani-14603589
Au pus banii deoparte e un fel de a spune. Caci, in mod normal, bancile ar trebui sa injecteze banii acestia in economie. Problema e a bancilor care ezita, nu a oamenilor care depun bani.
http://www.zf.ro/eveniment/calculul-care-a-stat-in-spatele-respingerii-de-catre-presedinte-iohannis-a-reducerii-tva-la-19-14607790
Daca ar fi existat o comunicare intre partide si presedinte, s-ar fi putut evita aceasta situatie. In fond, properea presedintelui, daca e adevarata, nu difera prea mult de cea a Guvernului.
“Pentru presedinte e o chestiune politica. Propunerea vine de la actuala majoritate, deci trebuie refuzata.” spuneti
Nu se poate, VV, daca vi se spune si dumneavoastra ca sunteti pesedist, pontist, napirca rosie, taricenist, fiindca nu agreati deciziile inteleptului voda din cotroceni? Pe blog cert nu, numai mie si altora citiva li se spune ca sunt pontisti, pesedisti, mitomani, plagiatori, etc. Mda. Nimic deosebit, face parte din maimutzareala “de dreapta” in care unii se imbulfoaie cu acele cuvinte ale lui ratiu care de fapt nici macar ale lui nu erau ci ale lui Voltaire, voi lupta pina la moarte ca sa nu fii de acord cu mine, si in urmatorul moment te iau la palme si scuipaturi ca pe un nenorocit oligofren daca indraznesti sa ai alta opinie. ( pe diferite forumuri am vazut chiar amenintari mai serioase, de la aha tii cu ponta – sa vina sa te ia dna sa scape tara de tine pina la amenintari cu moartea…. splendid exercitiu de democratie si liberalism… Dar, la subiect:
Am reusit sa-mi stapinesc greatza, enervarea nu, si l-am citit pe liberalul apostol al austeritatii din carpati premiat european, faimosul Ialomitianu:
Intr-un interviu in iunie, inainte de votarea codului “Sunt o serie de amendamente la Codul Fiscal, şi acel amendament de reducere a TVA de la 24% la 19% începând cu 1 ianuarie 2016 depus de către PNL. După ce a fost finalizat, înainte de votul final (în Comisia Buget-Finanţe – n.r.), a fost trimis la Ministerul Finanţelor să fie discutat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Am înţeles, din discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, că FMI şi CE nu sunt de acord cu reducerea TVA de la 1 ianuarie şi chiar au ameninţa că vor pleca, fără scrisoare de intenţie, aşa că acordul este în aer. Noi ne întâlnim azi la orele 14 să dăm votul final în comisie”, Cum a fost votat codul fiscal apoi? In unanimitate? adica inclusiv de ialomitianu????? nu se poate, l-a obligat ponta, i-a pus parul pe bigudiuri si l-a tras de urechi, l-a amenintzat cu dna-ul si i-a bagat trei degete in nas sa-l faca sa voteze….
Pe 17 iulie “Toată vina este a ministrului de Finanțe și a premierului. Aceștia au mințit și au spus că Noul Cod Fiscal are susținerea Consiliului European al Miniștrilor de Finanțe, dar ulterior am aflat că această informație este falsă și vicepreședintele Comisiei Europene și-a manifestat îngrijorarea privind acest proiect. Aceste informații au apărut DUPA ce Codul a trecut de Parlament”,
Pentru mine este evidenta suficienta ca sa inteleg ca e un circ sinistru intorsul acesta la 180 de grade, nu e nevoie sa stii finantze e sufficient sa ai un dram de bun simt. Pe altii desigur nu-i deranjeaza: miciuna pdl a ajuns admirabila in opinia dumnealor, o virtute, si doar altii, mereu altii, sunt prosti sau mizerabili.
Sa repet? Aceasta canalie care spune ca altii sunt mitomani: deci in iunie INAINTE sa voteze, inainte sa fie legea macar in comisie, stia si declara public ca stia de discutiile cu FMI si Comisia europeana, acum in iulie spune ca nu mai stia inainte, a aflat DUPA ce a votat legea….
Sa minti cu asemenea seninatate, fara sa ti se miste un muschi pe fatza, cu convingere, cu autoconvingerea ca rahatul pe care il scoti pe gura e adevarat si serios de fiecare data, sa folosesti minciuna in avantaj personal si sa te simti bine si indreptatit in asemenea gainareala, aceasta e, prin definitie, mitomania. (doamna gorghiu desi convingatoare prin vorbe, dedicata, se vede ca e debutanta la minciuni atit de grosolane: se uita in stinga jos spunind timpeniile pe care le spune acum despre codul fiscal, tipic in body-language pentru minciuna… nu-i nimic, cert isi va imbunatati performantza pe masura ce i se ingroasa obrazul)
ialomitianu 2011, sa nu se reduca tva la alimente:
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8438165-ialomitianu-tva-redusa-nu-ieftini-produsele-alimentare-dar-pune-pericol-cheltuielile-bugetate.htm
au trecut patru ani ca sa se reduca TVA la alimente si vad ca nu a crapat Romania inca din cauza reducerii de tva….desigur ialomitianu e admirabil in “flexibilitatea” dinsului, consecventza e doar pentru magari, adica pentru nonpedelisti, ii doresc sa ajunga iar ministru si sa conduca economia unei tari in acest mod “respectabil” si “inteligent”…. poate mai primeste un premiu de la merkel..
cireasa pe tort, basescu 2011, la propunerea de reducere a tva la alimente:
“Legat de respingerea in Senat a cererii de reexaminare a TVA-ului de 5% la alimentele (…) “TVA-ul ala face venit in bugetul de stat. Avem deficit la bugetul de pensii, la somaj, la sanatate. Daca prin reducerea TVA-ului vor fi bani in buget sa putem continua sa platim pensiile, salariile, eu nu am nimic impotriva. Dar vreau sa-l vad pe acela care vine si imi garanteaza”, a precizat Traian Basescu, care a mentionat ca propunerea e nefondata. ”
iohannis 2015:
“Klaus Iohannis susţine că, prin promulgarea Codului Fiscal, România ar fi supusă unor riscuri externe şi interne. Pe plan intern,(….) Nici bugetul convenit pentru apărare, de 2%, n-ar putea fi atins, dacă s-ar promulga noul Cod Fiscal, susţine Iohannis.”
mda, unul amenintza ca nu se pot plati pensile si salariile in 2011 (acelea taiate tot de el) altul amenintza ca nu se va putea plati bugetul la aparare in 2015… fiecare cu ce-l doare, dar aceasta circareala, escrocherie dusa sau cu hahait sau cu mutra de gioconda, atitudine de amenintzare cu niste consecinzte catastrofale, cu drobul de sare, tzunamiul si aviary grippa e totusi IDENTICA, indiferent ca unul se exprima mirlaneste si unul doar bolovanos.
Ce sa spun in incheiere? ca daca aceasta situatie este pentru un presedinte doar o chestiune politica, adica il doare in ficus de o tara si ii pasa doar de faptul ca vrea guvernul meu, parlamentul meu, nu pot sa spun decit felicitari celor care l-au ales, sa se bucure de el din plin? Nu, nu voi spune ca e totul pentru voda palton, prefer sa spun, ca cineva care respecta totusi dreptul altuia de a-si sustine cauza (guvernul meu), exact ce a spus Voltaire la adresa lui Helvetius, (in realitate, caci nu a fost ‘voi lupta pina la moarte ca sa nu fii de acord cu mine’). Permiteti deci sa-l plagiez pe Voltaire: ce mare circ pentru o omleta.
@cris
unde mai pui ca la dracia aia de cod fiscal a lucrat cu “hei rupism” si “maretul” consilier marinescu(un micut plagiator si autoplagiator de bine) care azi ne explica de ce nu e bun. Tu nu vezi ca “totul se conserva”?
JOhannis nu a comentat in niciun fel decizia sa. La urma urmei, se putea conveni o solutie care sa imparta scaderea de TVA in doi ani, nu era nicio nenorocire. Imi amintesc, in 2004, cand am propus scaderea impozitelor, organismele financiare internationale nu au fost de acord.Realitatea a aratat ca eu am avut dreptate si ca scaderea impozitelor nu a scazut veniturile bugetare. Repet, tema e politica. In plus, pentru presedinte semnalele externe sunt litera de lege.
da, scaderea TVA de la 24 la 19, mi se pare pripita (sa nu uitam ca e propunerea PNL) mai ales dupa excelenta initiativa de a scadea TVA la alimente de baza.. Si eu as facut-o in trepte, poate nu in doi ani ci in patru.
http://www.stiripesurse.ro/anun-ul-de-ultima-ora-facut-de-victor-ponta-pe-facebook_961892.html
Ti-e frica,Victoras?
Te mazilesc cei din PSD,i-ai tradat in repetate randuri.
Kovesi a fost numita de tine.In opinia PSD ,esti vinovat ca ai dat oamenii din partid pe mana justitiei.
Acum i-ai tradat din nou lasandu-i fara lider pentru alegerile din 2016.
Citeste”Petrica si lupul”.
Filipache, faci alegeri proaste.
Ba ii tragi cu “Tari”, ba cu nemtzalaul si parapanta lui, iar acum te orientezi pash-pash catre unguri.
Dar, ia uite ai inceput sa cochetezi si cu gheneralul.
Dom’le tu trebuie neaparat sa votezi, bine, prost, musai sa votezi. Nu are importanta ca nu gandesti, ca determini ca sa vina la butoane un om nepotrivit.
Insa, esti consecvent. Ti s-a pus tie pata pe Guvern ca nu ti-a acordat niste arginti si cu toate ca restul de 18 milioane o duc binishor, tu da-i si da-i.
Hai sa traiesti, avem conducatorii pe care-i meritam.
Asta datorita tie.
@filip
hai ca pana si tatantalau cum e ponta acesta stie ca nu poate candida din partea psd in 2016. Este deja un loser :-).
Cel mai tare ma amuza “slujul” pe care-l face geoana(catre toti), ala inca crede ca poate fi “alesul psd”
In actualul context Geana e peste…….. asa zisii lideri ai PSD.
https://www.youtube.com/watch?v=E4Ar8KKiH_U
glumesti nu?
Aminteste-ti cum facea el “sluj” pe vremea conventie, sluj la pnl-ul lui antonescu, sluj la pdl ca l-au extirpat psd-eii, sluj acum la iohannis si pdl-ul numit pnl, sluj la “emanatia basista” in frunte cu tomac, etc.
Ţara azi e dirijată
De la Cabinetul 2
Dă funcţii la gaşca toată
Ce-o pupă-n părţile moi.
Zilnic, face şi desface
Miniştri, chiar comisari
(O caută la găoace
Uneori, nişte curvari).
E normal, căci cimpanzeul
N-are puţă, e pe dos
Dacă scoţi din ei tupeul
Rămîne un vid jegos.
Lacomi sînt, pe apucate
Vizite de lucru fac
Taie panglici inventate
Şi anunţă: Cotcodac!
Fac spectacole, prosteşte
Bani publici aruncă-n vînt
Kim Ir Sen se răsuceşte
De oftică, în mormînt.
Trebuie, totusi, sa recunosti ca e o problema. Daca PNL se suceste acum, inseamna ca cel putin o data a votat in dorul lelii.
hahaha, cel putin o data??? Si doar PNL???
PSD are o abordare gresita prin pozitionare.
http://www.stiripesurse.ro/rovana-plumb-s-a-dezlan-uit-este-revoltator-i-condamnabil-ceea-ce-se-intampla_961895.html
Structura angajatilor si pensionarilor difera fata de acum 10-15 ani.
Unii angajati prefera concediu fara plata sa mearga in lume sa munceasca ,de aici apar deschideri de orizonturi ca viziune asupra ce se intampla la noi.
Cum stam cu pensionarii:
Avem o categorie care sistemul i-a obligat sa plece din campul muncii la 45 ani,ba chiar mai repede.Acestia au o pensie in tara si produc plusvaloare pentru alte tari.De aici o diferenta de gandire.
Ce face PSD azi e o incercare disperata de a salva ce mai poate fi salvat.
Ori pensionarii fanatici a lui Iliescu au cam iesit din sistem ii gasim prin cimitire si listele de votanti ai PSD-ului.
Rovana nu are nicio sansa cu astfel de abordare……
@Cris,
Ma bucur ca ai revenit.Fara tine nu prea aveam ce citi.Poate doar ce scria Mihail atunci cind nu era dominat de aversiunea fata de VV(trebuie sa recunosc ca astfel de postari sunt tot mai rare si Mihail a recunoscut ca aceasta aversiune provine dintr-o expierenta personala,ca a fost dezamagit de VV).Ce nu inteleg la Johannis:Romania s-a angajat la un anumit deficit dar nefiind in zona euro nu risca nici o sanctiune.Franta si Germania sunt in zona euro risca sanctiuni pentru ca deficitul este de 4,3 respectiv 3,9.Totusi se justifica prin faptul ca trebuie sa finanteze din deficit cresterea economica.Noi, pentru ca trebuie sa ducem o politica de austeritate stringem cureaua.Noi nu Johannis;el si a marit salariu
@vasile
mai rau Romania a acceptat ca deficitul sau sa nu depaseasca 1.5% din PIB. In calculele facute “optimist” de catre teodorovici care nu este o “inteligenta” si de catre opozitie (pesimist) care nu sunt nici ei prea “inteligenti” Romania nu risca sa depaseasca 3%.
Exista din ce in ce mai multi economisti vestici care critica aberatiile lui merkel and comp acuzand ca germania face asta numai ca tarile din jur sa nu poata “fizic” sa le produca vreodata “concurenta” (stiglitz si roubini din SUA), piketty si nu numai(dsk si el) din Franta, britanici, etc,
@ vasile a.
Nu stiu ce varsta ai tu, insa pe mine ma desparte de domnul Vosganian, un an de zile.
Adica e cu atat mai mare decat mine.
Okay, la varsta noastra, zic eu, ca trebuie sa ne comportam in viata elegant si cu discernamant. Sa degajam onoare in gesturile noastre, demnitate si onestitate.
Cele cateva intamplari atunci cand i-am fost in apropiere, au aruncat o lumina “stranie” devoaland faptul ca mu este ceea ce se vede.
Insa, in ultimile luni nu am mai spus nimic, in sensul ca eu nu am mai deschis subiectul. Faptele sunt consumate, nu eu sunt cel care mi-am sifonat onoarea si imaginea.
Apoi, ceea ce intreprinde nemtzalaul, depasaseste orice asteptare.
Nu mi-am inchipuit ca mutul poate fi atat de chitit pe chiverniseala, pe lux, cum s atraiasca pe banii contribuabilului. Vezi mertzanul, vila, avionul pe care tot il cere, petrecerea de la Neptun etc.
Si ca totul sa fie amplificat, o avem si pe parapanta, acre nu o preoupa decat hainutzele. Nu tu un spital, o casa de batrani, de copii abandonati…nu. Hainutze si iar hainutze.
Se spune ca avem ghiNNion.
Bonus: colegul si prietenul Dobos(dep.PNL) are cabinetul vizavi de Gara Internationala din Iasi.
Ei bine, ieri baietii turnau asfalt proaspat in fata biroului, pe trotuar.
Asta are acolo, un trotuar, insa generos.
Era o mica armata de muncitori cu un utilaj de asfaltat, nou-noutz. Nu este necesar sa spun ca acel trotuar nu necesita un nou strat, dar….acum ma gandesc, totul s-a facut pe banii deutatului.
Sanchi !
Ne conduce iar Mafia
O boarfă şi-un eunuc.
Ăştia fac din România
Cel mai ieftin balamuc.
Un spectacol de 5 stele?
Mai degrabă de 5 cruci!
Sifilitici cu sechele
Care au în cap doar muci.
Flamuri roşii precum focul
Care arde-n iad gudron
Unde este dobitocul
Ce l-a uns pe avorton?
Mister Pîrţ şi Curva Popii
Prind curaj, confiscă tot
Strîns uniţi cu interlopii
Sînge proaspăt au pe bot.
Am explicat in comentariul meu ca trebuie sa fortam deficitul bugetar atat cat se poate, caci Romania are deficite structurale mari in ce priveste sistemele publice (educatia, sanatatea, infrastructura).
@ Filip G,
cu ce este Jioana peste Ponta ?
Daca te referi la prostie..ai dreptate, nu degeaba este alintat cu “Prostanacul”.
In rest..nu-mi amintesc ca Ponta sa se fi dus sa inoate cu Baselu ori cu nemtzalaul tau.
Ponta e istorie,nu se pune problema sa fie comparat…………
si joinelu e istorie Filip :-).
Da,dar raman ”gradele de comparatie”
Asa cum bine zice Ponta :
http://www.stiripesurse.ro/cum-vrea-ponta-sa-ramana-in-istorie_961157.html
Doar ca istoria nu se scrie dupa dictare si nici dupa cum doresc unul si altul din ”numitii ”vremelnici.
@filip
incepi sa te contrazici singur-singurel :-). Parca spuneai ca “nu se pune pb sa fie comparat” :-).
Mai nou te intereseaza cum “ramane” ponta in istorie? E pierdere de vreme.
ca tot iti plac comparatiile Romania “supt” ponta a deblocat mai multe fonduri europene decat Romania “supt” boc1,2,3,4, tz + mru.
Si urmatorul il va depasi pe ponta pur “mecanic”. Doar daca nu e vre-un basec care orice ar face nu e in stare :-).
Din pacate “gradul de crestere” este foarte mic as spune “insignifiant”.
Ca sa poti compara trebuie sa fie acelas produs.
Nu poti compara un mitoman cu dubla personalitate cu un ambasador de cariera.
Geoana are mai mult bunsimt decat Ponta.
Din postura de lider de partid,Geoana e peste.Doar ca Ponta se crede omul providential in postura de premier.
@un ambasador de ce? de cariera ? in stilul lui bakonsky?
am vazut bunul simt al lui gionelu cand s-a dus pe inserate in vizita la sov. Mitoman, increzut, prostanac, etc toate caracteristicile care i se imputa pe buna dreptate lui ponta i se pot imputa cu aceeasi dreapta judecata si lui jionelu’.
Sunt absolut comparabili.
@Mihail
Fugi după el în concediu! 
Tu nu prea-l mai critici pe VV, fiindcă nu prea-l mai vezi la culoare, nu?
@Mihail
Fugi după el în concediu! 
Tu nu prea-l mai critici pe VV, fiindcă nu prea-l mai vezi la culoare, nu?
@Mihail,
Am mai spus,am 66ani.De aceea poate sunt mai tolerant.Am vazut multe si m-am inselat de multe ori,am judecat gresit oameni si i-am nedreptatit.La Johannis insa nu mai am insa nici o indoiala:un mediocru orgolios,egocentric si care isi rezolva prin orice mijloc strict agenda personala
@all’
Parca tema propusa era necesitatea masurilor de relaxare fiscala nu Ponta.Imi place ca Ponta care a propus este injurat iar Johannis care le-a respins este mingaiat.Curat obiectivitate
Nu noi transam problema.Parlamentul Romaniei o transeaza.Daca iese prost la aplicare inseamna ca Johannis a facut bine ca a retrimis legea in Parlament.
Daca Parlamentul decide ca o retrimite la fel isi asuma in intregime eventuale neconcordante.Parlamentul Romaniei nu poate fi influientat …….de cetatenii simpli.
Filip G.
dincolo de ura ta ca Ponta nu a marit acea indemnizatie, nu poti vedea si lucrurile bune facute.
Tu o tii langa cu indemnizatia aia.
Nimeni nu si-a inchipuit ca Ponta si PSD-ul vor lua masuri de dreapta, iar PNL vede ca ramane fara obiectul muncii.
mportant acum, este cine aduce pe tapet reducerea TVA-lui, care va duce la reduceri masive de preturi.
Ponta reusind aceasta miscare, lasa PNL de caruta.
Nemtzalaul ce sa faca, a bagat o stramba, doar-doar, apuca “liberalii” ca sa promulge ei relaxarea fiscala.
Sa nu-mi spui tu mie, ca un om care cheltuie banii publici pentru masini noi, vile, avioane, haine scumpe, cu un apetit pentru lux, este preocupat de banii statului.
Bine-bine, apetitul lui pentru lux este pe banii altora.
Iar nevasta-sa…alta podoaba. S-a trezit ca este un fel de miss romanica.
Macar sotia lui Baselu, era discreta, delicata si cu mult-mult bun simt.
Acum, avem nu unul, ci doi nesimtiti !
El mongol, ea bulbucată
El plagiator şi hoţ
Ea – un sex cît o găleată
Şi el – un rahat cu moţ.
Ăsta este viitorul
Promis de aceşti ciumaţi?
Au exasperat poporul
Care i-ar vrea spînzuraţi.
Fraţilor, intraţi în casă
Şi-i ascundeţi pe copii
O pereche sulfuroasă
După voturi va veni.
Două paţachine triste
Imitînd pe Ceauşeşti
Băgaţi nasul în batiste
Ca să nu luaţi boli lumeşti.
@ Vasile (@ Shadow)
Evidentza (desi nu conteaza pentru multi, minciuna e suficienta, oportunismul e suficient – ma doare sa vad asta la cineva ca Filip ori Tudor, aveam alta opinie despre dinsii dar nu conteaza, daca dinsii se considera indreptatiti in ceea ce spun, e treaba lor, nu a mea, in fond fac parte dintr-o majoritate careia ii convin asemenea repere flexibile; asta e, vorba lui Frankl, in anormalitate un gest anormal este considerat normal, cine sunt eu sa-i judec?)
Iohannis, programul:
“În același timp, cota de TVA de 24% pare aproape o invitație deschisă la evaziune fiscală și un obstacol dintre cele mai serioase în calea consumului. Potrivit Comisiei Europene, România este pe primul loc în UE privind evaziunea fiscală prin neplata TVA. Este pe deplin explicabil, mai ales în condițiile în care 22 de țări ale UE au TVA mai mic decât România. Probabil că cea mai nefastă combinație fiscal-bugetară pentru România este dată de cota crescută de TVA și slaba capacitate de control și administrare fiscală. În planul politicilor de relaxare fiscală și în perspectiva apropiată a guvernării dreptei românești, pentru mine,reprezintă o prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucât relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătățirea colectării veniturilor și a sustenabilității finanțelor publice, ci mai cu seamă la creșterea economiei și a nivelului de trai al românilor.”
“În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, statul nu trebuie să facă doar ceea ce îi permite cadrul fiscal-bugetar, cu precădere în cazul unui cadru fiscal-bugetar rostogolit inerțial de la un an la altul, fără viziune și priorități, ci să modifice cadrul fiscal-bugetar potrivit oportunităților de dezvoltare economică.” ( le pun alaturi nu din meritul meu, le-a pus alaturi cineva care imi e interlocutor pe alt blog).
Acum:
“Prin inducerea unui deficit bugetar semnificativ mai mare se ignoră angajamentele bugetare asumate de România la nivel european. În contextul economic actual, considerăm că implementarea noului Cod fiscal comportă serioase rezerve de oportunitate, având în vedere, în principal, reversarea procesului de consolidare fiscală, realizare pe care România a obţinut-o, în perioada post-criză, cu ajustări şi eforturi semnificative. În acest sens este şi poziţia Consiliului Fiscal, potrivit căruia „implementarea prevederilor noului Cod Fiscal este de natură să antreneze o deviaţie permanentă şi de proporţii” în raport cu obiectivele asumate de România, fiind vorba de un „derapaj deliberat, în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile instituite atât de legislaţia naţională, cât şi de tratatele europene”.
Cind a mintit domnul Iohannis, caci, nu-i asa, la nemti e ein Mann ein Wort, in programul prezidential cind pune Romania si interesele sale deasupra unor asemenea considerente de stricta incorsetare, sau acum? In ce ma priveste consider doar ca e habarnist, programul i l-au scris altii, speechul de acum i l-au scris altii, dumnealui e doar un oportunist crincen si lipsit de orice scrupule. Am considerat asta de la inceput, nu am nici un motiv sa-mi schimb opinia.
Iarta-ma, mi-e sila. Pina si la chestia cu plagiatul, macar ponta scrie la sfirsit o blibliografie pentru doctoratul lui, pe iohannis nu l-am auzit spunind un multumesc cit de mic, dind o recunoastrere cit de mica echipei care a scris de fapt programul – si da, asa ceva se face: Obama spune clar cine ii sunt ajutoarele, echipa de dinainte de alegerea dinsului,… programul pe sanatate e facut de echipa lui Hillary Clinton de pilda si lucrat ani; nu e suficient sa asumi ca presedintele are niste umbre in spate, un soi de ghostwriters, nu e vorba de imagine, de marketing, in politica intr-adevar trebuie sa arati ca ai o echipa puternica, cine sunt aceia, cum isi duc munca mai departe. Comparat cu asta, sa te prezinti ca autor a ceva ce nu ai scris tu, sa iei o pozitie de presedinte pe asta si sa nu spui nimic nici dupa, dimpotriva sa-i indepartezi pe cei care ti-au scris programul, nu e cu nimic diferit de plagiat. ( de cimparatie, mare lauda au capatat sylistii costumelor lui si cei care au dus propaganda pe facebook). A profitat de vechii liberali si stiintza lor de carte – ideile din program sunt clar scrise de cei din grupul unui Vosganian – si-a insusit-o cu nesintire, acum sunt ignorati si indepartati si apar ialomitianu, vass, mru, baconschi, – speechul de acum e exact pe ideile unui ialomitianu de inca din 2010-2011 -etc, adica apare arama la suprafatza).
Nu, sa nu-ti inchipui ca as avea impresia ca ponta e culmea dedicatiei pentru propasirea patriei si culmea liberalismului. Suficient sa te gindesti la industria de ingrasaminte care s-a prabusit de curind, probabil multi nici nu au observat articolul lui VV pe aceasta tema:http://vosganian.ro/?p=6094 Dinsul a facut procedura de bailout cu rezultate bune, o industrie a rezistat, niste locuri de munca s-au mentinut. Ponta refuza sa faca bailout, industria respectiva moare, mii de oameni se duc in somaj niste orase pier. – dar in fond ce sa-i ceri si astuia? daca vede ca unul care salveaza industria e pus pe faras pentru DIICOT, el de ce sa-si bata inca niste cuie in talpa, imediat ar fi urlat unii ca e mina in mina cu nicolaie, ce alte motive o fi avut nu stiu dar probabil a avut…Descumpanitor e sa vezi ca unii si aceiasi il condamna pe VV ca a facut acest gest poltic, si aceiasi il condamna pe ponta ca nu l-a facut…. te face intr-adevar sa iti dai seama ca ceva in mintea dumnealor nu e tocmai clar, sa o spun blind.
Cris,
am pretentia ca datorita meseriei pot intelege unele gesturi ori afirmatii.
Iata ce spunea Dragnea acum cateva minute:
“Il inteleg, trece printr-o perioada foarte grea si nu mai este foarte stabil si il inteleg. ”
Ori aceasta caracterizare vine din PSD,un apropiat a lui Ponta.
Nu poti sustine un „Premier instabil” sa i-a decizii.
Eu am spus mai elegant ca are dubla personalitate.
Ce am scris eu aici ,incep multi sa aiba curajul sa o spuna public.
https://www.youtube.com/watch?v=HoU0nl5_Ixg&feature=youtu.be&list=PLine4cjoElYEENiyXPF_OUyNrBfsqJv-i
Vorbeam de iohannis, Filip, nu de ponta
Nu am scris vreodata pe un blog pesedist, nu l-am ridicat vreodata pe ponta in slavi, dar mie mi s-a spus ca sunt pesedista, pontista, napirca rosie, plagiator si mitoman (???) mai de curind. M-am saturat de injuraturile in acest sens ale unei emi de pilda, altuia sau altuia, si am de gind sa evit asemenea prostii ca orice om normal care isi protejeaza neuronii si care nici nu datoreaza nimic nimanui, nici nu se considera de neinlocuit.
In ce te priveste, crezi ce doresti, fiecare interpreteaza ce vede asa cum doreste, asa cum am spus nu te judec. Si, sincer, nici nu doresc sa port un dialog in acest sens. In genere nu mai doresc sa port vreun dialog cu prea multi. Cu Shadow discut obisnuit pe alt blog, pur si simplu am considerat nesimtire sa nu raspund domnului Vasile, atit. Stai linistit, nu scriu mai mult, poate iar in vreo luna doua, daca am ceva de zis, daca nu, nu.
Eu zic sa revii mai repede, Cris.
@Cris,
Ponta este un tip de smecheras,histrionic care vrea sa fie placut de toata lumea etc.Palaria e prea mare pentru el.Totusi nu e canalie asa cum sunt cei din PNL-PDL si UNPR. Pina vom avea o dezbatere reala cu privire la forma de guvernamint(monarhie sau republica) o solutie ar fi cuplu Tariceanu-Vosganian
vasile a,
pe Vosganian trebuie sa-l “uiti”, din cauza povestii din Senat si a modului prin car a depasit problema ridicata de DIICOT.
Eu ma indoiesc ca mai este credibil si votabil.
Una este sa-ti placa tie ca om si alta ce cred ceilalti care s-au uitat la televizor si au “savurat” spectacolul credincios.
El mongol, ea bulbucată
El plagiator şi hoţ
Ea – un sex cît o găleată
Şi el – un rahat cu moţ.
Ăsta este viitorul
Promis de aceşti ciumaţi?
Au exasperat poporul
Care i-ar vrea spînzuraţi.
Fraţilor, intraţi în casă
Şi-i ascundeţi pe copii
O pereche sulfuroasă
După voturi va veni.
Două paţachine triste
Imitînd pe Ceauşeşti
Băgaţi nasul în batiste
Ca să nu luaţi boli lumeşti.
Singurul lucru care conteaza acum e puterea politica cu orice pret. Cand eram ministru bifam cu creionul in mana promisiunile pe care le facusem. La cea mai mare parte din promisiuni le/am depasit. Siungura pe care nu am putut-o onora a fost creterea veniturilor bugetare la 38% din PIB(am reusit doar35%). Dupa mine rogramele electorale au fost doar o maniera de a pacali alegatorii.
…Pai, chestiunea cu pacalitul functioneza din ’90.
Asa este in politica.
Trist este ca PNL-ul s-a depersonalizat integral odata cu venirea celor de la PDL.
Maniera lor de a produce politica s-a intins ca o molima peste tot ce a mai ramas din PNL.
Plecarea unor nume grele din PNL (Antonescu, Vosganian etc) adus la pierderea identitatii in “miscare”.
Acum, matrapazlacurile, minciuna si neseriozitatea, sunt baza.
Si tu postezi de pe alt fus orar?
Nu, la ora aia ma trezesc, dupa care repede merg la clientii mei.
Odata ca este foarte acld si nu pot lucra, apoi tratamentele nu le pot face la peste 23-24 grade C, deoarece se inchid stomatele.
Problema nu este dacă sa scadă sau nu TVA, problema este dacă după scăderea TVA la alimente de baza (o mișcare foarte buna) putem suporta si scăderea TVA general cu 5 puncte procentuale după numai sase luni.
Părerea mea e ca s-au cam pripit cei din Parlament. Sa nu uitam ca ceea ce numeste Ponta crestere economica vine ca urmare a măsurilor idioate, dar care au funcționat in Romania, luate de Băsescu in 2010. Adică, din haul in care eram nu puteam merge decât in sus.
Maestre ce fus orar aveti?
Nu bate cu cel din Europa.
Varujan,
Desi este o analiza foarte buna si usor de inteles, pentru cine vrea, observ ca, la fel ca intreaga clasa politica, uiti de o masura esentiala: trecerea la bugetarea pe obiective, respectiv bugetarea multianuala. Romania nu poate progresa cu mecanisme bugetare pe care altii le-au abandonat in anii ’70. Bineinteles aceasta masura ar avea si victime: MF nu ar mai avea rolul de jupan in constructia bugetului, rolul acesta revenindu-i firesc guvernului; politicienii ar fi incorsetati, viitorul guvern fiind obligat sa actioneze partial in contextul creat de anteriorul; ar fi mult mai multa transparenta ceea ce nu ar fi convenabil pentru unii. Avantajele ar fi mult mai mari, in primul rand proiectele ar finantate in integralitate, bunaoara nu am mai circula pe bucatele de autostrada.
In alta ordine de idei, cati dintre angajatii MF crezi ca sunt capabili sa inteleaga ce ai scris si cati or fi capabili sa se adapteze stilului de management descris de tine?
@vosganian
Maestre, daca iohanis avea minte, ii aduna pe toti la cotroceni (sefi partide + finantisti) si dezbatea cu ei zile si nopti care sunt masurile fiscale, etape de implementare samd. Asa e o doar o alta loaza ajunsa presedinte. Nu e mai presus de ponta sau basescu. Ba mai mult, neamtul e tot un romanas de dambovita.
Hi-hi-hi, s-a enervat Pacala !
Pai, este ruman sadea: masinutza scumpa, cea mai scumpa, vila cu dormitor de 500 mp(cocalar cum s-ar spune), avion, nevasta parapanta….vezi, este veselie !
Nimeni nu le-a pus oglinda
Să îşi vadă, cîteodat’
Cum priveşte porcul – ghinda
Faţa ca un cur pictat?
El mongol, ea bulbucată
El plagiator şi hoţ
Ea – un sex cît o găleată
Şi el – un rahat cu moţ.
@vosganian
Maestre, daca iohanis avea minte, ii aduna pe toti la cotroceni (sefi partide + finantisti) si dezbatea cu ei zile si nopti care sunt masurile fiscale, etape de implementare samd. Asa e o doar o alta loaza ajunsa presedinte. Nu e mai presus de ponta sau basescu. Ba mai mult, neamtul e tot un romanas de dambovita.
Mă gândeam și eu așa… Reducem TVA-ul la alimente, la bere și la ce-o fi, hai să reducem la 21% restul TVA-ului, să lăsăm economia să înghită șocul un an și-apoi om vedea. Părere de nespecialist.
Ca si taxa pe stalp si acciza pe combustibil,care s-a dovedit un esec !
Si atunci erau calcule si deja erau sute de Km estimati pe hartie.
Muzicantii care nu stiu nota au talent.
Ori Ponta are un talent de a ne mintii,nefiind niciodata cel vinovat….
Taxa pe stalp a strins mai bine de um miliard, problema ei este ca descurajeaza investitiile.
Alea au fost masurile “liberalului” chitoiu.
Si acum unde e Chitoiu?
E la ALDE partener de guvernare a PSD-ului.crezi ca Orlando e ganditorul?
Miliardul e cel pus la rezerva de Ponta ,dar datoria tarii a crescut cu 12 miliarde .
Asta da gandire………
Codul fiscal pritocit de vlasov nu este fundamentat pe realitati economice; el este in primul rand un instrumen politic, inventat pentru a castiga alegerile din 2016.
Calculul politic este foarte simplu: amaratii oricum voteaza cu noi, asa ca hai sa facem un cod fiscal sa i lasam fara aer pe liberali.
Aseara senatorul psd serban nicolae chiar explica la a3: noi implemantam politicile de protectie sociala cu masurile liberale de reducerea a fiscalitatii.
Oamenii de bine au si sarit sa l condamne pe Iohannis.
In fapt, ce castiga Iohannis din retrimiterea CF in parlament?
Nimic, dimpotriva: multi dintre cei ca si zic de drepata il vor condamna.
Atunci?
Simplu: Iohannis este singurul politician ca si asuma sa fie responsabil.
Ce este drept, in 2016 nu sunt alegeri prezidentiale; si totusi, pentru Iohannis cel mai simplu ar fi fost sa promulge CF cu un comentariu politic gen basescu, in sensul ca are indoieli, dar il promulga fiindca retrimiterea spre reexaminare este inutila …
In fond, pe ce se bazeaza noul CF?
Pe cresterea gradului de colectare la 38%.
Toate guvernele, in toti cei 25 de ani de pina acum si au propus si s au angajat sa cresca gradul de colectare.
Inclusiv guvernele ponta, an de an, au venit cu aceesi placa: cresterea gradului de colectare.
Intrebare:
Daca pina acum nu s a reusit cresterea semnificativa a gradului de colectare, ce garantii exista ca vor creste colectarile cu mai mult de 5%?
Niciuna!
Adica este cert ca nu se va ajunge la 38%.
Si atunci, cind ai cheltuieli angajate (cu grad mare de multiplicare, cum zice VV) si nu le acoperi din incasari, ce faci?
In al doilea rand, reducerile fiscale sunt acompaniate de importante cresteri de salarii ale aparatului administrativ, fara ca acestea sa fie insotite de reduceri de personal. Cei din sistemul de aparare si ordine publica spun ca salariile vor creste intre 20 si 70%, cu o medie de 30.
Va amintiti “duelul” harvardista/basescu pe tema deficitului la fondul de asigurari sociale prin reducerea contributiilor? Si cum explica domnisorica ca scaderea incasarilor va fi compensata prin cresterea corespunzatoare a numarului angajatilor?
Cine a avut dreptate?
De unde se acopera deficitul?
Pai de la buget, normal!
Asadar, singura ratiune a actualei politici de scaderea a taxelor si crestere a salariilor este castigarea alegerilor: “castigam in 2016, ne tragem inca 4 ani de guvernare, apoi mai vedem noi…”
Un fel de “dupa noi, Potopul” insotit de foarte multa propaganda si cam atit.
Ca pnl istii au votat cu doua maini codul fiscal, care e noutatea? Nu au votat si in 2008 aia cu salariilem “dascalilor?”
Ce vor face psd istii in 2017, daca vor castiga alegerile in 2016?
Simplu: vor aplica reteta kati andronescu: in 2008 murea de grija “dascalilor” iar in 2009, ajunsa ministru al invatamintului le a dat o prin gura – pardon de expresie; si a aruncat vina pe tariceanu …
Idiotenia a fost totala: in loc sa treaca prin parlament o lege care sa o anuleze pe cea de majorare, au suspendat o de la aplicare, astfel ca cei din invatamint care au actionat in instanta ministerul au castigat, astfel ca guvernele ulterioare au trebuit sa plateasca banii din urma.
VV
In analiza nu se vorbeste suficient despre sustenabilitatea sistemelor de asigurari sociale si de sanatate.
Gradul de colectare destre care vorbiti, de 31,7% din PIB in 2014, fata de 32% in 2013 nu reflecta cresterea evaziunii fiscale, ci altceva, mult mai grav: PIB ul calculat de INS, probabil, este umflat artificial.
De altfel, nu stiu daca ati observat, sub guvernele ponta s a lansat un nou tip de manipulare: la fiecare raportare periodica a cresterii economice se rectifica in scadere cea precedenta; adica se fura de doua ori: o data cind raportez, acum, o crestere peste cea reala, de regula cu 0.5 %, a doua oara cind revizuiesc in scadere raportarea presedenta tot cu 0.5 %.
Mi e teama ca, in disperarea psd de a castiga alegerile, nu o luam pe urma Greciei.
@tudor
Nu abera. Nu te compari cu grecia de nici o culoare. Iar masura reducerii de tva ridica aceleasi pb indiferent cine o aplica. Crezi ca daca vin gorghiu si blaga dispar deficitele de cont curent?
VV
Analiza prezentata contine numeroase contradictii, este un mix, intre analiza economica si concluzii politice.
Astfel:
” Utilizarea acestor instrumente de reducere, în termeni reali, a impactului cheltuielilor necesită o seamă de condiţii printre care creşterea veniturilor bugetare şi o rată a inflaţiei îndeajuns de rudicată. Trebuie să acceptăm faptul că în prezent niciuna dintre condiţii nu este îndeplinită.”
“Capacitatea de administrare fiscală presupune o cunoaştere în timp real a economiei româneşti. În România acest deziderat nu este realizat.”
“O evaluare a exerciţiilor bugetare succesive, din această perspectivă arată că structura cheltuielilor bugetare are, în prezent, o evoluţie care nu încurajează un potenţial de multiplicare pe linia veniturilor viitoare.”
Acestea sunt aprecieri corecte, urmate insa de concluzia politica:
“c) Aceasta pledează pentru susţinerea modificărilor Codului Fiscal, cel puţin pe componente prezentate mai sus. Faptul că aceste modificări se întind pe o perioadă de trei ani permite evitarea unor derapaje pe parcurs, evitându-se pericolele pe care le semnalează Consiliul Fiscal.”
@Filip G,
@shadow
Nu e nicio “rostogolire” a datoriilor, ci cresterea datoriilor cu 11 miliarde.
Rostogolirea presupune sa ramai, nominal, cu aceeasi valoare a datoriei.
Practic, in 2013 si 2014 romania lui ponta s a imprumutat lunar cu aproape 500 mrd euro.
Adica marile succese economice ale lui ponta ne cosra 15 milioane de euro pe luna.
Trai, nineaca!
Erata: 15 milioane euro pe zi!!!
Cand incepi sa platesti dobanda la dobanda e greu sa iesi din cercul vicios.
Ce face azi Ponta e o mimare de crestere economica din banii de imprumut.
Cum plateste Romania imprumutul cu dobanda aferenta daca investitiile au fost sistate.
Din taxe si impozite?
Eu nu tin 1 miliard la saltea fara sa produca daca am 10 miliarde datorie.
Exista si varianta urmatoare;
Cand nu esti solvabil e bine sa ai ceva bani la pungulita.
Ori cand guvernantii vor sa se imprumute,dobanda mare nu e un argument sa renunte,nu ei o platesc.
rostogolirea datoriilor catre firmele straine era specializarea lui boc si mru. merkel si isarescu caraiau continuu fata de aceasta “rostogolire” care nu lasa, ca din intamplare, nici o influenta in deficit (nu erau prinse in calcul).
dupa ce a fost debarcat mru nu s-a mai auzit de respectiva “rostogolire” pt ca dtoriile alea au fost platite de uselisti la inceput. De la 1 ianuarie 2013 au avut 5 miliarde de platit numai din “dobanzi”.
Restul cresterii de datorii e datorata pe de o parte demararii lente, foarte lente a economiei, cheltuielilor bugetare aberante (dar nu pt terenuri de fotbal in panta, etc), gradului slab de colectare, neutilizarii in mod sustinut a bugetelor de la ue(grad de colectare f. redus), etc.
PS. Nu poti “mima cresterea economica” decat daca “manaresti” declaratiile iar azi fata de anii trecuti UE e mult mai atenta la manarii(vezi Grecia). Tu te referi la investitiile “de stat” nu-i asa Filip? Nu au fost sistate au fost scazute. Se fac la fel de “prost” ca si inainte. Un exemplu, in guvernul lui mru daca nu ma insel dragoi (alt economist de “exceptie”) s-a imprumutat la dobanzi foarte mari (7 si ceva % parca) cand Romania gasea finantare la 3 si ceva.
Asta cu imprumutul cu dobanzi mari e pe principiul licitatiilor.
O banca daca o cumperi de la firma specialiata costa 100 lei,prin licitatie engros costa 500.Si te intrebi ca prostul ,pentru ce sa licitezi daca e mai scump?
Raspunsul e unul demential……licitatia da o autentificare de legalitate.Trei oferte,bla-bla
Adica statul de ce sa nu se imprumute de la cetateni cu dobanda de 4 %?
@ Shadow
Te stradui degeaba, nu are rost sa incerci sa convingi pe cineva. Sunt citiva care si-au pus o idee in minte si asta e. Cu reducerea TVA: de fapt cei de la psd voiau o reducere la 20% – pe scurt astea sunt schimbarile codului fiscal, cit de cit intr-un format pe care pot sa-l pricep si eu: in februarie se discuta public 20% nu 19 http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/guvernul-a-anuntat-ca-vrea-sa-scada-tva-la-toate-produsele-de-cand-va-intra-in-vigoare-aceasta-masura.html
Cei de la pnl – se vede si din ce spune onorabilul ialomitianu – sunt cei care au insistat pe o scadere la 19%, se mindresc ca au obtinut 19 in loc de 20 sau alta cifra, pina acum citeva zile faceau scandal cu 19 si se bateau cu pumnii in piept ca ei sunt autorii acelui 19 – tot electoralist ca sa arate ca sunt mai breji, evident. In programul lui Iohannis e exact aceeasi cifra. Si dupa ce pnl a facut atita scandal sa fie 19 % si dupa ce acelasi domn Iohannis dupa cum se vede in program tot 19% a vrut, se sucesc si ce sa spun asta e admirabil – flexibilitatea, suceala, minciuna (o vezi mai sus negru pe alb, la diferentza de nici o luna la ialomitianu – declaratia respectiva prima a fost data pe 22 iunie) au ajuns virtuti pe care unii le admira. Lasa-i sa le admire, e dreptul lor, sunt adaptabili, vor supravietui, caci e pina si in selectia speciilor, adaptabilitatea e esentiala.
Repet intrebarea: acest cod se discuta de luni si luni si luni de zile, nici Iohannis nici pnl nu au spus nimic luni la rind in acest sens de acum – si sa nu-mi spui ca nu se putea, Iohannis intre doua plimbari si sedintze de styling a facut si citeva consultari la cotroceni- , dimpotriva, au spus opusul, vrem 19%. Dar daca dumnealor admiratorii pdl nu isi pun aceasta intrebare este treaba dumnealor. Fiecare cu valorile lui. Cu aceeasi convingere noul pdl spuneau vrem 19% cu aceeasi convingere spun acum ca 19% e prost si e prostia psd… da stiu, numai boul e consecvent si numai psd sunt mitomani si bla bla bla. Adaptabilitatea si supravietuirea inseamna un pupinbasism adaptabil, spune basiohannis buca dreapta e dreapta, spune buca stinga e stinga, spune basiohannis sa latri ca e asa, acum latri, spune ca e pe dos si sa latri iar, latri iar – am mai vazut tipul acesta de sectarism si reactii pavloviene la pdl, nimic nou sub soare.
Daca e un cod fiscal bun sau nu, eu nu ma pot pronuntza, inteleg de la oameni de meserie ca e chiar bun, inclusiv de la cei cu care am vorbit direct. (Nu stiu, eu nu accept ca o zarzavagioaica sa puna diagnostic medical si sa prescrie medicamente, si asa e normal, un om care se lasa tratat medical de o zarzavagioaica e treaba lui sa-si asume prostia, accept ca mecanicul meu stie ce face cind imi repara masina, sau ca handy-man-ul meu stie ce face cind imi repara boilerul, am vreo indoiala cer o a doua opinie si eu hotarasc cu cine merg; accept ca altii sunt si ei stapini pe meseria lor si nu o accept total, intreb mai departe daca asa cred de cuviintza: e normal. )
Dar nu imi poate vinde nimeni ca in aceasta suceala de ultim moment noul pdl si Iohannis ar fi de buna credintza, ori voda palton culmea intelepciunii. Din minima experientza in materie de contracte de orice fel, asa ceva nu e acceptabil si e mai bine sa te departezi – eu acum am rupt contractul cu unul din spitalele la care lucrez exact pentru asa ceva, pentru suceli si minciuni, si fac eforturi de luni de zile sa-l mentin: Poti propune orice sistem, poti discuta orice, dar un sistem va functiona daca si de partea cealalta exista consecventza si buna-credintza, daca nu exista orice sistem ai propune va fi schimonosit in defavoarea ta in favoarea celui care vrea sa te fure. Cam asta e importantza corectitudinii, ca e un contract de munca, business, sau hotariri pe niste lucruri de asemenea importantza ca un cod fiscal.
Suceli basiste, nu, pentru mine nu sunt de admirat. Am sa rid desigur la momentul la care iohannis se va suci iar – vad ca a respins codul dar a aprobat procedura ( si la ce sa se aplice procedura, la codul vechi?) si mai ales vazind cum se vor suci altii sa-i pupe pantoful din alta directie; culmea ar fi sa ajunga la intelegere la 20% la ce propusese initial psd, si iar sa mai cada unii pe spate de cit de intelept e dulapul din cotroceni.
In rest imi cer scuze, ma retrag, ne vedem altundeva. In fond, asta nu e decit un mare scandal pentru o omleta.
@cris
Aici iti dau complet dreptate. Asta zic si eu.
In plus iohanis daca vroia sa fie cu adevarat presedinte macar cuvanta el. A trimis un papitoi sa recite niste versuri dambovitene. Si nimeni, repet, nimeni, nu lucreaza pe cifre, pe un business case. Au cifrele toti. Dar deh, contabilii au plecat si ei. Ultimul mohican, gherghina, a plecat la bnr.
@ Pacala
Da, poftim, ce spuneam acum citeva ore, ca vor veni cu exact aceeasi propunere initiala a psd????? “Taxa pe Valoarea Adăugată poate fi redusă de la 24% la 19% fără a dezechilibra bugetul României. Condiţia este însă ca cele cinci puncte procentuale să fie tăiate în două etape, susţin surse apropiate Preşedinţiei.”
http://www.stiripesurse.ro/surse-planul-la-care-nimeni-nu-se-gandea-propunerea-lui-klaus-iohannis-care-da-totul-peste-cap_962009.html
Ce spunea Vilcov in februarie “O măsură apropiată în timp ar fi reducerea cotei standard a TVA la 20%, de la 24 de procente la ora actuală. În plus, mai multe produse alimentare, printre care legume, fructe, carne, pește și alimente de bază, ar urma să fie taxate cu numai 9 procente, tot de la 1 ianuarie 2016. Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de guvern.” Aud, poftim, reducere in doua etape????
http://www.rfi.ro/stiri-economie-55734-apare-noul-cod-fiscal-tva-redus-cota-unica-modificata-impozitul-constructii
Domnul Ionut Dumitru ala de la Consiliul fiscal zice prin aprilie acelasi lucru, reducere in doua trepte – de asta ma si astept ca asta sa fie atitudinea adoptata de Iohannis genialul care va spune ca el a inventat aceasta solutie.
Bun, intre timp pdl insista sa fie reducere la 19% – sa o mai spun o data? dumnealor au insistat se chiar mindresc cu asta, vezi ialomitiianu mai sus, si asa trece legea prin parlament, cum au dorit EI, nu cum a propus Vilcov initial.
As ride cu lacrimi daca nu mi-ar veni sa vars…. Auzi in articolul din stiripesurse “planul la care nimeni nu se gindea”!!!!!!!
Oricum rid curcile, alea au luat probabil emetiral preventiv sa nu verse. 1. Eu nu sunt finantist si pot sa prevad asemenea miscare, cunosc doar modul in care reactioneaza niste oameni, finantzele nu, deci daca pot sa prevad asa ceva, atunci nu este vorba de nici un fel de cifra asa cum spui si tu, e vorba doar de fandoseli. 2. Domnul Iohannis nu stia de aceste discutii pina acum?… nu stia, era prea ocupat cu lac 3, mercedesul si tinutele cuplului prezidential, vacantzele si plimbarile in strainatate, Pdl nu l-a citit pe domnul Dumitru, daca au tot insistat cu 19%?
Astept cu interes sa vad cum se vor suci iar pdl si admiratorii sai care in ultimele zile spuneau ca ajungem ca Grecia (???) atunci cind voda palton se va suci din nou si va veni cu cele de deasupra pe piatza, in marea sa intelepciune, ca si cum ar fi izvorit din mintea sa si e absolut nou. Grea meseria de pupindosist: trebuie sa fe extrem de flexibili si de rapizi caci altfel ei pupa la dreapta si cind colo fundul tzusti a zburat la stinga si ei pupa vintul. Sa vezi atunci inversunare si extaz cind iese iohannis cu “noutatea” pe piatza: partiduuuliohaniiiisromaniiiiia, partiduuuuliohaniiiisromaniiiiiia.
Gata, m-am saturat, ma duc la munca mea, grijile mele, Penibilul are o limita zic eu, se vede ca pentru dinsii nu are limita.
http://www.gandul.info/politica/oprea-dupa-ce-s-a-intalnit-la-un-vin-cu-dragnea-ponta-nu-mai-e-liderul-coalitiei-14616149
Ne-am adunat,am vorbit ,il sustinem.Ponta trebuie sa i-a o decizie.
Acelasi Ponta nu mai e liderul coalitiei.
Pentru ce v-ati adunat daca nu puteti decide?
Sustineti orice decizie a unui om care nu mai e lider?!?
Dragnea zicea ca e instabil.
Eu zic ca coalitia e debusolata,nu prea stie ce si cum sa faca…..
@Filip G,
esti culmea, tot o tragi cu fixatia ta pentru Ponta.
Ca are sau nu legatura ceea ce se discuta, tu vii cu “Ponta sa plece”.
Deja este prea mult, ce vrei acum, sa-ti mareasca idemnizatia aia special pentru tine ?
Ma calci pe nervi cu prostia asta cu Ponta.
Spre deosebire de tine care gandesti in sabloane,eu aduc argumente logice……….
Asa este Filip, gandesc in sabloane si pun zi de zi placa cu “Ponta sa plece” , “Ponta sa plece” si alelalte cu “Iohannis este bun, apoi cu “Tari este votabil” si tot asa.
Parashuta lui Johanis,Cristoiu ,etc
Nimeni nu le-a pus oglinda
Să îşi vadă, cîteodat’
Cum priveşte porcul – ghinda
Faţa ca un cur pictat?
El mongol, ea bulbucată
El plagiator şi hoţ
Ea – un sex cît o găleată
Şi el – un rahat cu moţ.
Toti cei din PNL, sustin ca datele problemei s-au schimbat datorita Greciei si a maraielii FMI-lui.
O fi asa, n-o fi…eu nu stiu.
Am citit de cateva ori postarea domnului Vosaganian, pana la urma m-am dat invins, nu am inteles nimic.
Am pierdut doar timpul…
de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere! daca nu poti, abtine-te sa mai bati campii pe bloguri!
Fatuka, eu macar imi declar limitele, ce vina am eu ca armeanul scrie/explica alambicat ?
…Insa, atunci cand s-a dus la minister si primul lucru pe care l-a facut ca specialist, l-am inteles, l-am aprobat, l-am iubit pentru asta, a fost sa repare ceasul(cu cuc) si pianina !
Doar, asta face un ministru, canta al pian.
Iar sumele pentru aceste reparatiuni, sunt nu-i asa, de la buget. Doar nu platesc eu impozite ca sa se faca scoli si spitale !
Ca dupe aia, s-au pastrat sase mii de locuri de munca tot din banii de buget, in folosul si a lui nenea Nicolae, nu se face ca sa se mai povesteasca.
Hai, ca tu esti frumusica si inteligenta !
Ăştia-s mai urîţi ca dracul
Dar ce aere îşi dau!
Se reped să ia caimacul
Numai pe ecrane stau.
Ea, o boarfă răsuflată
El, un jalnic poponar
Ce familie spurcată
Suportăm, ca proştii, iar!
O pereche răpciugoasă –
Asta-i tot ce-aveţi mai bun?
Şleampăta spălătoreasă
Şi un procuror nebun.
@Shadow
Iti raspund aici.
Nu am nominalizat transele doar am spus ca in medie impozitul pe venit ar trebuii sa fie pe la 25-30 dar numai in paralel cu eliminarea CAS in totalitate.
Iti inteleg punctul de vedere cu privire la CAS dar eu fac parte din cei care considera ca sistemul de protectie sociala per ansamblu [adica inclusiv santatea si pensiile] trebuie finantate din impozitarea generala. Atentie ca nu am spus sa nu se aplice principiul contributivitatii la pensii. El ar putea fi ajustat in functie de tipul si nivelul venitului impozabil.
Acum sa stii ca sunt destule tari care fie percep un CAS foarte mic [derizoriu] fie nu-l percep deloc. Spre ex Danemarca sau Israelul.
Logica e una socio-politica si se fundamenteaza pe principiul ca cei bogati trebuie sa plateasca semnificativ mai mult [procentual si nu numai] decat restul. Intr-un fel e si de inteles. Danemarca e unul dintre cele mai dezvoltate si progresiste state din lume iar Israelul e un stat intrinsec legat de armata si serviciul militar obligatoriu [care genereaza si un spirit ceva mai echilibrat dpdv social].
In fine in materie de TVA eu am citit argumentele d-lui Vosganian doar ca aleg sa le resping [partial]. Pe termen lung problema colectarii se va rezolva nu politic ci tehnic, pe masura ce banii cash dispar. Iar pe termen mediu si lung o taxare mai dura a consumului este benefica pentru economie DACA [si numai daca] este cuplata cu o taxare mai relaxata a veniturilor si mai ales a investitiilor.
Daca alegem un tva redus riscam sa ramanem la statutul de colonie de consum. NU din intamplare tarile nordice sau Germania cand au facut o reforma fiscala au decis cresterea TVA si culmea la fel si Japonia.
TVA-ul este o taxa de protectie a productiei autohtone extrem de eficienta daca ea inlocuieste impozite directe mai mari.
@ Filip G,
Inteleg foarte bine ce sugerezi, doar ca parapanta nemtzalaului este char o parashuta.
O babatie care se imbraca crezand ca are 20 de ani.
Eu, privitorul roman, nu am nicio obligatie ca sa vad zi de zi, pielea flescaita, genunchii nodurosi, si bratele patate.
Este exact ceea ce este, o fata de sluga.
Cristoiu este un fel de jurnalist, care nu scrie pe placul tau, tu fiind votant de nemtzi.
Ai votat un corupt cu sase case cumparate dintr-un salar de bugetar. Sa nu-mi spui ca le-a luat din meditatii, ca rad si matzele de tine.
Eu citez din Cristoiu, doar atunci cand ceea ce scrie este interesant, sau “sare peste cal”.
Stiuuuu, tare te mai deranjeaza.
De ce nu vorbesti cu nemtzalaul tau ca sa-ti mareasca indemnizatia aia ? Tot se pricepe primarele la iconomie.
este ora 4.28, ceasul blogului este in urma cu o ora.
Eu personal nu am nevoie stringenta de indemnizatie in schimb altii chiar reusesc sa traiasca datorita ei.
O sa fiu sincer cu tine si iti spun ca nu toti purtatorii de p..a sunt barbati si isi asuma faptele.Printre ei sunt si eunuci din diferite motive…….
Ori Ponta azi trebuie sa decida ,sa-si asume responsabilitati de care fuge in permanenta.
Ce decide Ponta azi?
A jucat mereu la cacealma,uneori i-a iesit………..
Tata-socru, ce idee
A pontat la fundul lui
Nu-i bărbat, dar nici femeie
Face pofta orişicui.
E lasciv ca o vădană
Are mersul legănat.
Cine şi-a făcut pomană?
Curva Popii – şi l-a luat!
Ăştia-s mai urîţi ca dracul
Dar ce aere îşi dau!
Se reped să ia caimacul
Numai pe ecrane stau.
Ea, o boarfă răsuflată
El, un jalnic poponar
Ce familie spurcată
Suportăm, ca proştii, iar
Cum era de asteptat,Ponta nu isi asuma nimic.
Coalitia de guvernare s-a intrunit ,a discutat,Ponta are sustinere totala,maine Ponta o sa anunte………..
Azi Ponta ,glumeste aruncand sageti.Pana la 1 Septembrie o sa gasim o formula Constitutionala.
Dupa mine declaratia de azi arata ca Ponta e istorie nu are sprijinul partidului si a coalitiei decat verbal.Sa vedem ce va fi maine?
Dupa aceasta eschiva cred ca Rovana e iesita din carti………..
http://www.stiripesurse.ro/iohannis-a-promulgat-pensiile-speciale-pentru-diplomati-si-functionari-parlamentari_962060.html
Sah la parlamentari.
Daca Codul Fiscal retrimis Parlamentului iese prost vinovati sunt Parlamentul si guvernul Ponta .
Sa vad acum cum sfideaza Parlamentul ,Codul Fiscal retrimis in Parlamentul Romaniei.
Cetateni de rangul 1 si Cetateni de rangul 2 o sa fie greu de explicat……..
@ tudor
ponta avea credibilitatea faptului ca a gestionat destul de bine iesirea Romaniei din zona de presiuni extreme. Ceilalti ce credibilitate au dupa tine? (Ioalomilitianu, Vass, Stolo, Blejnar, Duta, etc..)
Din ce dracu presiuni extreme a iesit bine ponta?
“Bine” inseamna ca a cotit o la Baku si Istanbul cind s a pomenit inculpat, ori in Dubay, dupa pierderea alegerilor?
Comparatiile pe care le incerci sunt fortate, lipsite de seriozitate.
Este ca si cum te as intreba eu ce credibilitate are Vlasov, de pilda. Iar aia inca nu s puscariasi, precum ala.
Dar Ghita ce credibilitate are, de pilda?
Dar daca ai pomenit de Stolojan, care nu mi e foarte grav… ala da, a trecut cu adevarat prin momente dificile.
In 1991/92 Romania chiar era in rahat.
A confiscat valuta aflata in banci, ca singura solutie.
A facut trecerea de la ICM la TVA, chestie deloc simpla.
In plus, presiunile sociale erau enorme, marile sindicate scoteau usor in strada sute de mii de oameni.
Pai, fata de ponta, stolojan e doctor docent; dar pe bune, nu pe furatelea, precum victoras.
Apropos: stolojan iesea la televizor si raspundea oricaror intrebari, oricit de dificile si oricarui reporter.
L am auzit spunaind ca datoria sa este sa se intalneasca cu oricine se considera indreptatit si sa ii explice, cu creionul in mina, cum sta treaba.
Il compari pe Stolojan cu Ponta, care fuge de orice intrebare incomoda si care n a organizat nicio conferinta de presa pe bune de cind este PM???
Stii de ce nu iese Ponta public decat la emisiuni aranjate?
Iti spun eu: pentru ca,
1. tehnic, este zero; singurul acord in care se simte bine este cel politic; daca l scoti din politic e piua.
2. fiindca nu are nevoie, intrucat are la dispozitie doua trusturi de presa slugi;
3. fiindca exista papagali ca tine care ii fac propaganda.
erata: “nu mi e foarte drag”
@ tudor
nici nu cred ca trebuie sa-ti mai raspund ceva la ce-ai zis, cine citeste ce-ai scris… se lamureste instant.
@ VV
Mie-mi place sa cred ca sunt impartial (nu exista logica nici de dreapta, nici de stinga, ci doar logica). Deci, critic cind consider ca e de criticat, si laud cind consider ca e de laudat. Nu am un fix in a critica, dimpotriva, mi-ar place sa nu prea am ce critica si sa ma simt inconjurat de oameni care stiu ce e de facut si care au si taria sa spuna ce au de spus, dar si taria sa faca ceea ce e de facut indiferent de ce cred altii. Adevarul si dreptatea intotdeauna inving pina la urma.
Ca tot romanul, esti impartial; daca ti place sa crezi asta nu te opreste nimeni, dragul meu.
Esti si cel mai destept si cel mai frumos.
Pacala
La sfarsitul lui 96, dupa o alta guvernare psd (pdsr) Romania era in pragul intrarii in incapacitate de plata.
In plus, va scapa un aspect absolut evident: in buna masura cresterea economica raportata are doua surse principale: consumul si exporturile industriale.
Primul, consumul, a fost stimulat prin transferarea a catorva miliarde de la investitii spre consum.
Pentru a mentine in continuare acest parametru pe actuala tendinta este nevoie sa cresti in continuare consumul in dauna investitiilor guvernamentale; adica an de an sa reduci semnificativ investitiile fata de anul anterior.
Iar asta nu poate dura la nesfarsit.
Asta in timp ce obligatiile statului asumate prin cresterile de venituri genereaza obligatii permanente pentru anii viitori.
Romania, fata de Grecia, nu are beneficiul apartenentei la zona euro, astfel ca este de asteptat ca in cazul aparitiei unor dezechilibre bugetare serioase sa nu fim foarte ajutati.
Se pare ca VV a uitat perioada fierbinte din 2008 cind presiunea pe leu a fost teribila, iar dobanzile intrabancare ajunsesera la niveluri incredibile.
Cat a contat interventia BNR, nimeni nu stie…
@tudor
Nu ma intereseaza sa polemizez cu tine, in sensul de care e mai destept. Problema de fond e cu loazele din guvern, parlament si presedintele care isi dau m#ie iar noi suferim. Daca as fi dictator pt o zi, as scrie in constitutie ca ministrul de finante nu se schimba 10 ani si trebuie sa dea examene. Iar salariul lui sa fie de minim 50000 eur/ an